DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

crishtin

crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm

§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã

§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}

§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)

§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culimbitrã

culimbitrã (cu-lim-bí-thrã) sf culimbitri/culimbitre (cu-lim-bí-thri) – vaslu tu cari s-bagã natlu tu apã cãndu-l pãteadzã preftul
{ro: colimvitră}
{fr: fonts baptismaux}
{en: vessel with water in which babies are baptized}

§ culimbisescu (cu-lim-bi-sés-cu) (mi) vb IV culimbisii (cu-lim-bi-síĭ), culimbiseam (cu-lim-bi-seámŭ), culimbisitã (cu-lim-bi-sí-tã), culimbisiri/culimbisire (cu-lim-bi-sí-ri) – bag cariva tu apã (tra si s-pãteadzã, s-facã unã banji, si s-la, s-dizvurseascã, etc.); ascaldu, scaldu;
(expr: culimbisescu = aurlu, cãtigursescu multu, bag dinãpoi)
{ro: scălda}
{fr: (se) baigner}
{en: (take or give a) bath}
ex: nã culimbisim tu-arãu; va ti culimbisescu
(expr: va ti cãtigursim multu, va ti bãgãm dinãpoi, va ti aurlãm tr-atseali tsi-ai faptã)

§ culimbisit (cu-lim-bi-sítŭ) adg culimbisitã (cu-lim-bi-sí-tã), culimbisits (cu-lim-bi-sítsĭ), culimbisiti/culimbisite (cu-lim-bi-sí-ti) – tsi ari faptã banji; tsi s-ari latã (cu intrarea tu apã); ascãldat, scãldat
{ro: scăldat}
{fr: baigné}
{en: (taken or given a) bath}

§ culimbisiri/culimbisire (cu-lim-bi-sí-ri) sf culimbisiri (cu-lim-bi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascaldã; ascãldari, scãldari
{ro: acţiunea de a scălda; scăldare}
{fr: action de (se) baigner}
{en: action of bathing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumbar

cumbar (cum-bárŭ) sm, sf cumbarã (cum-bá-rã), cumbari (cum-bárĭ), cumbari/cumbare (cum-bá-ri) – atsea tsi lu-ari nunlu pi ficiorlu shi feata tsi-lj pãteadzã i lji ncurunã; atsea tsi easti nunlu cu pãrintsãlj shi soea aprucheatã a atsilui tsi-l pãtidzã i ncurunã; hljin, hiljin; (fig: cumbar = oaspi multu aprucheat tsi easti dip ca unã soi a hljinlui i a nunlui)
{ro: fin, cumătru}
{fr: filleul; compère, commère}
{en: god-child; comrade, chum, pal}
ex: vinji cumbarlu (hljinlu; fig: oaspili); cumbara (fig: oaspita) vulpi; cumbara (hljina) amintã njic; cumbari (hljinj), cuscri shi cumnati; ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat; yini cumbara-ts (hljina-ts); cumbare (hljine), ti-acljamã nunlu; ndreadzi-ti, cumbarã, cã va ti mãc, ãlj dzãsi luplu

§ cumbãrilji/cumbãrilje (cum-bã-rí-lji) sf cumbãrilj (cum-bã-ríljĭ) – atsea tsi suntu cumbarlji un cu-alantu; harea tsi u-ari atsel tsi easti cumbar; cumbãrlichi
{ro: cumetrie}
{fr: compérage, commérage}
{en: relationship among “cumbari”}
ex: muri hiljinlu? dusi cumbãrilja (cumbãrlichea)

§ cumbãrli-chi/cumbãrliche (cum-bãr-lí-chi) sf cumbãrlichi (cum-bãr-líchĭ) – (unã cu cumbãrilji)
ex: muru hiljinlu, s-asparsi cumbãrlichea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lalei

lalei (la-lé-i) sf lalei (la-léĭ) – lilici tsi creashti cati an primãveara (tu grãdinjli-a oaminjlor), dit unã soi di tseapã sprilungã ngrupatã tu loc, cu truplu ndreptu, dit cari es 3-4 frãndzã groasi sh-lãrdzi, sh-cari ari tu chipita-a lui unã lilici (tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã), multu mushatã, galbinã, aroshi i chindisitã; spãteadzã, pãteadzã, tulipã
{ro: lalea}
{fr: tulipe}
{en: tulip}
ex: lilici di lalei; laleili dishcljisirã n grãdinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lupatã

lupatã (lu-pá-tã) sf lupãts (lu-pắtsĭ) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (de her, lemnu, etc. niheamã nduplicatã), acãtsatã di-unã coadã lungã, cu cari omlu lja dit un loc tsarã (chitritseali, cãrbunj, etc.) sh-u-arucã tu altu loc;
(expr:
1: lupatã di foc = lupata cu cari s-tradzi jarlu dit foc, cu cari s-minteashti foclu;
2: lupatã di cireap; lupata-a cireaplui = lupata cu cari s-bagã pãnea tu cireapurli dit horli di-aoa sh-un chiro;
3: lupata di varcã; lupata di la lãndurã = lupata cu cari s-tradzi apa tra si s-facã varca si s-minã;
4: sapã sh-lupatã = moartea;
5: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
6: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
7: di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã = cu idyiul lucru pots s-fats bun, ma pots s-fats sh-arãu;
8: cu lupata s-curã neaua din cali = ca s-lu fatsi ghini un lucru lipseashti s-lu fats cu-unã hãlati tsi-lj si uidiseashti)
{ro: lopată}
{fr: pelle}
{en: shovel}
ex: pindzi nãoarã pravatos cu lupata; tsara scoasã cu lupãts; dit cireap pãnea u scutem cu lupata; loai lupata di varcã tu mãnã

§ lupãtar (lu-pã-tárŭ) sm lupãtari (lu-pã-tárĭ) – lucrãtor cu lupata; atsel cari fatsi i vindi lupãts; atsel tsi fatsi cu lupata si s-minã varca
{ro: lopătar}
{fr: homme qui travaille avec la pelle; celui qui vend des pelles; fabricant de pelles}
{en: man who shovels something; shovel maker or seller}

§ lupãtedz (lu-pã-tédzŭ) vb I lupãtai (lu-pã-táĭ), lupãtam (lu-pã-támŭ), lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtari/lupãtare (lu-pã-tá-ri) – cu lupãtsli tsi li bag tu apã tra s-u pingu (trag), fac unã varcã si s-minã; dau cu lupata (s-fac unã groapã, s-aruc cãrbunj tu foc, etc.); avuzescu
{ro: vâsli, lopăta, da cu lopata}
{fr: ramer, pelleter}
{en: row (boat), paddle (canoe), shovel}
ex: lupãta tuts cu puteari; patru lupãta shi un tsãnea dumeea

§ lupãtat (lu-pã-tátŭ) adg lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtats (lu-pã-tátsĭ), lupãtati/lupãtate (lu-pã-tá-ti) – (varca) tsi easti minatã di om cu lupãtsli
{ro: vâslit, lopătat}
{fr: ramé, pelleté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mintescu

mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli

§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)

§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãfuzi/nãfuze

nãfuzi/nãfuze (nã-fú-zi) sf nãfuzi (nã-fúzĭ) – tifterea di la chivernisi (bisearicã) tu cari suntu scriati loclu shi dzua cãndu s-amintã (s-pãteadzã, si nsoarã, moari) cariva; carti tsi-lj si da a unui om, tu cari s-aspuni loclu shi dzua cãndu s-featsi (si nsurã i muri); nufuzi
{ro: condica (act) de stare civilă}
{fr: registre (acte) de l’état civil}
{en: registry (certificates) of birth, marriage or death}
ex: mini nu escu tricut tu nãfuzi; tsi nãfuzi ai?

§ nufuzi/nufuze (nu-fú-zi) sf nufuzi (nu-fúzĭ) – (unã cu nãfuzi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paruhii/paruhie

paruhii/paruhie (pa-ru-hí-i) sf paruhii (pa-ru-híĭ) – mãhãlã (parti) dit un cãsãbã i dit unã hoarã (tutã hora, ma s-hibã njicã) tsi tsãni di-unã bisearicã; crishtinjlji (dit aestu mãhãlã) tsi s-duc la-aestã bisearicã tra sã si ncljinã, si sã nsoarã, sã-sh pãteadzã njitslji, etc.; casa iu bãneadzã preftul sh-di iu chivirniseashti tuti lucrili tsi au s-facã cu bisearica (dit aestu mãhãlã); enurii, inurii
{ro: parohie}
{fr: paroisse, cure}
{en: parish}

§ paroh (pa-róhŭ) sm parohi (pa-róhĭ) – preftul (i caplu-a preftsãlor) di la bisearica di cari tsãni unã paruhii, tsi lituryiseashti sh-chivirniseashti tuti lucrili a bisearicãljei; paroha
{ro: paroh}
{fr: curé}
{en: parish priest}

§ paroha (pa-ró-ha) sm parohanj (pa-ró-hanjĭ) – (unã cu paroh)
ex: lj-si fatsi ca al paroha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãteadzã

pãteadzã (pã-teá-dzã) sf pãtedz (pã-tédzĭ) – lilici tsi creashti cati an primãveara (tu grãdinjli-a oaminjlor), dit unã soi di tseapã spri-lungã ngrupatã tu loc, cu truplu ndreptu, dit cari es 3-4 frãndzã groasi sh-lãrdzi, sh-cari ari tu chipita-a lui unã lilici (tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã), multu mushatã, galbinã, aroshi i chindisitã; spãteadzã, lalei, tulipã
{ro: lalea}
{fr: tulipe}
{en: tulip}
ex: multu mushati pãtedz (lalei) suntu ningã putslu-a vostru

§ spãteadzã2 (spã-teá-dzã) sf spãtedz (spã-tédzĭ) – (unã cu pãteadzã)
ex: spãtedzli suntu mushati ma nu da voahã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã