DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrleagã

cãrleagã (cãr-leá-gã) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) shi cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) – preasinjli mãri tsi s-tsãn ti Pashti; dzua (dzãlili) di naintea-a preasinjlor mãri, cãndu lumea lja apofasea s-nu mata mãcã carni (cash); cãshleagã
{ro: cârneleagă}
{fr: carême; l’époque et surtout le jour quand on se lie à ne plus manger de la viande}
{en: Easter lent; the day (days) before Easter lent when the decision is taken to no longer eat meat}

§ cãrleadzi/cãrleadze (cãr-leá-dzi) sf cãrledz (cãr-lédzĭ) – (unã cu cãrleagã)

§ cãshleagã (cãsh-leá-gã) sf cãshledz (cãsh-lédzĭ) shi cãshlea-dzi/cãshleadze (cãsh-leá-dzi) – (unã cu cãrleagã)

§ cãragã (cã-rá-gã) sf cãrãdz (cã-rắdzĭ) – Sãmbãta-a mortsãlor (di nãintea-a preasinjlor mãri tsi s-tsãn nãinti di Pashti)
{ro: sâmbăta morţilor}
{fr: le samedi avant le carême}
{en: Saturday before Easter lent}
ex: ti cãragã (Sãmbãta di nãintea-a preasinjlor mãri) easti adetea si s-frigã njelj

§ cãreagã (cã-reá-gã) sf cãredz (cã-rédzĭ) – ziafetea, gimbusea tsi u fac picurarlji cãtã tu oara tsi oili nchisescu s-afeatã (Ayiu-Thanasi, 18-li di Yinar)
{ro: praznic păstoresc de la începutul fătatului oilor (Sf. Atanasie, 18 Ianuarie)}
{fr: fête pastorale vers le commencement du part (de la parturition) des brebis (Saint-Athanase, le 18 Janvier)}
{en: pastoral feast held about the beginning of the sheep parturition}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãtricã

mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj

§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)

§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)

§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã

§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri

§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili

§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)

§ mãtric (mã-trícŭ) vb I mãtricai (mã-tri-cáĭ), mãtricam (mã-tri-cámŭ), mãtricatã (mã-tri-cá-tã), mãtricari/mãtricare (mã-tri-cá-ri) – hrãnescu un njic cu mãcarea tsi-u ciumulescu prota n gurã-a mea; hrãnescu un njic; mitric, ntric, ãntric, nitric, nutric; (fig: mãtric = dau s-mãcã, hrãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

noatin

noatin (nŭá-tinŭ) sm, sf, adg noatinã (nŭá-ti-nã), noatinj (nŭá-tinjĭ), noatini/noatine (nŭá-ti-ni) – njel di-un an;
(expr: s-tundi cu noatinjlji = s-lugurseashti ninga ficior tinir)
{ro: noaten}
{fr: agneau d’un an}
{en: one year old lamb}
ex: di la noatinj, di la njali; nu-au nits noatinj, nits birbets; ninga s-tundi cu noatinjlji
(expr: s-lugurseashti ninga ficior tinir); fripsim trei noatini; talji un noatin; carnea di noatinj easti multu cãftatã; easti bun sh-imir ca un noatin

§ nutinar (nu-ti-nárŭ) sm nutinari (nu-ti-nárĭ) – picurar di noatinj
{ro: păstor de noateni}
{fr: berger d’agneau d’un an}
{en: shepherd of one year old lambs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasto

pasto (pas-tó) sm fãrã pl – grãsimea tsi s-aflã namisa di carnea shi chealea-a porcului; fãshii di carni tãljatã cu aestã grãsimi, nsãratã sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro (shi si s-mãcã ashi cum easti afumatã, si s-hearbã niheamã tra si s-moalji icã si s-tucheascã tu tigani pi foc); pãsto, usãndzã, axunghi, lãrdii
{ro: slănină}
{fr: lard}
{en: lard, bacon}

§ pãsto (pãs-tó) sm fãrã pl – (unã cu pasto)

§ pãstusescu (pãs-tu-sés-cu) (mi) vb IV pãstusii (pãs-tu-síĭ), pãstuseam (pãs-tu-seámŭ), pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusiri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) – bag multã sari tra s-li fac mãcãrli (carnea, pescul, etc.) s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; pispilescu sari tu mãcari tra s-u fac ma nostimã; ansar, nsar
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}

§ pãstusit (pãs-tu-sítŭ) adg pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusits (pãs-tu-sítsĭ), pãstusiti/pãstusite (pãs-tu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã sari (tu mãcari, tra s-u facã s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro, tra s-u facã ma nostimã, etc.); ansãrat, nsãrat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}

§ pãstusi-ri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) sf pãstusiri (pãs-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãstuseashti tsiva; ansãrari, nsãrari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}

§ pãstrãmã (pãs-trã-mắ) sm pãstrãmadz (pãs-trã-mádzĭ) – carni nsãratã sh-uscatã la soari; pãsturmã
{ro: pastrama}
{fr: viande salée et dessechée au soleil}
{en: salted meat dried in the sun}
ex: cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; pãstrãmãlu mputsãt, cari lu-arucã?; nj-adusi prãvdzã grasi trã pãstrãmadz; cãmila u-adrã pãstrãmã

§ pãsturmã (pãs-tur-mắ) sm pãsturmadz (pãs-tur-mádzĭ) – (unã cu pãstrãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn