DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pãstalji/pãstalje

pãstalji/pãstalje (pãs-tá-lji) sf pãstãlj (pãs-tắljĭ) – soea di yimishi tsi sh-u-adutsi cu-atsea di fãsulj, bunãoarã, faptã di ma multi simitsi (gãrnutsã ca-atseali di fãsulj uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi lungã acupiritã di-unã altã cãpachi; pistalji, spãtalji, lividã; (fig: pãstalji = pãstalji veardi di fãsulj)
{ro: teacă de fasole}
{fr: cosse, gousse}
{en: pod of beans}
ex: curãm fãsuljili di pãstãlj (tets); featsim nã mãcari di pãstãlj (fisulji verdzã cu tets cu tut); mãcã pãstãlj multi; disfeci ndauã pãstãlj (tets) di fãsulj

§ pistalji/pistalje (pis-tá-lji) sf pistãlj (pis-tắljĭ) – (unã cu pãstalji)

§ spãtalji/spãtalje (spã-tá-lji) sf spãtãlj (spã-tắljĭ) – (unã cu pãstalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bagrem

bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

capishcã

capishcã (ca-písh-cã) sf capishchi/capishche – yimisha di fãsulj (cãndu easti veardi ninga), faptã di ma multi simitsi (gãrnutsãli di fãsulji uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi acupiritã di-unã altã cãpachi; soea di yimishi ca-atsea di fisulj (ca bunãoarã, yimisha di madzãri); pãstalji, pistalji, spãtalji, shusharcã, ciushcã, shushcã, lividã, teacã
{ro: fasole verde; păstaie, teacă (fasole, mazăre, etc.)}
{fr: haricots verts, gousse, cosse}
{en: green (french) beans; pod (beans, peas, etc.)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

craicean

craicean (craĭ-cĭánŭ?) sm craiceanj (craĭ-cĭánjĭ?) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; acãchii, bagrem, davan, sãlcãm
{ro: salcîm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curnutsel

curnutsel (cur-nu-tsélŭ) sn curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – yimisha datã di pomlu roshcuv, un pom di boi njicã tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, tu Grãtsii, Turchii, etc.), tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi tu mãcari cãndu-i uscatã, ma fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili (cari sh-undzescu cu gãrnutsãli di linti), tsi nu s-mãcã; xilucheratã, roshcuvã;
(expr: matsinã curnutseali = matsinã curnu-fexali, curcufeli, etc.; fatsi nãji, zburashti chirturi, dzãtsi gavumãri, talji papardeli, etc.)
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}
ex: adu ndauã curnutseali (xilucherati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

davan1

davan1 (dá-vanŭ) sm davanj (dá-vanjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, bagrem, craicean
{ro: salcîm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lividã

lividã (li-ví-dã) sf lividz (li-vídzĭ) – soea di yimishi tsi sh-u-adutsi cu-atsea di fãsulj, bunãoarã, faptã di ma multi simitsi (gãrnutsã ca-atseali di fãsulj uscati di ma nãpoi) ncljisi cu-arada unã dupã-alantã tu-unã soi di cãpachi lungã acupiritã di-unã altã cãpachi; pãstalji, pistalji, spãtalji
{ro: teacă de fasole}
{fr: cosse, gousse}
{en: pod of beans}
ex: dada featsi mãcari di carni cu lividz (pãstãlj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

roshcuv

roshcuv (rósh-cuvŭ) sm roshcuvi (rósh-cuvĭ) – arburi di boi njicã, tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Grãtsii, Turchii, etc.), tsi da fructi (roshcuvi) ca pãstãlj mãri, lundzi sh-lãrdzi
{ro: roşcov}
{fr: caroubier}
{en: carob tree}

§ roshcuvã (rósh-cu-vã) sf roshcuvi/roshcuve (rósh-cu-vi) – yimisha faptã di roshcuv, tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi shi s-mãcã cãndu-i uscatã (fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili, tsi sh-u-aduc cu gãrnutsãli di linti, ma nu s-mãcã); xilucheratã, curnutsel
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã