DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albãnsescu

albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui

§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}

§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bei

bei (béĭŭ shi béĭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – caplu-a unui cãsãbã i nai dit veaclja vãsilii nturtseascã; om tsi tsãni unã tesi analtã tu chivernisea nturtseascã (pãshe, mutesarif, vali, chivirnit, etc.); om di mari simasii sh-tinjii; om avut cu ciuflichi dit Turchii; domnu
{ro: bei, guvernator, moşier}
{fr: bey, gouverneur; fermier}
{en: bey, governor, farmer}
ex: rigeai-ts fac, o, more, bei; easti bei mari, Ali-bei

§ beu (béŭ) sm bei (béĭ) shi beeanj (bé-ĭanjĭ) – (unã cu bei)
ex: a tãu, o, beo, nu-i; gioacã beulu, neulu, tu livãdzli verdzã

§ beg (bégŭ) sm pl(?) – (unã cu bei)

§ begã (bé-gã) sm pl(?) – (unã cu bei)

§ bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) sf bioanji/bioanje (bi-ŭá-nji) – muljarea-a unui bei; muljari avutã, arhundoanji; biinã
{ro: nevasta unui bei}
{fr: femme, épouse d’un bey}
{en: wife of a bey}
ex: stai teasã ca bioanji (nveastã di beu)

§ biinã (bi-í-nã) sf biini/biine (bi-í-ni) – (unã cu bioanji)
ex: bãna, ca pãshoanji sh-ca biinã

§ beica (béĭ-ca) adv – tsi ari s-facã cu un bei; tsi s-poartã ca un bei; tsi dutsi unã banã ca di bei; ca di beu; biashti, dumneashti, pãshileashti
{ro: boiereşte}
{fr: à la manière d’un bey}
{en: as done by a bey}
ex: treatsi beica (dumneashti, pãshileashti)

§ biashti/biashte (bi-ĭásh-ti) adv – (unã cu beica)
ex: bãnãm biashti (ca un bei)

§ beilichi/bei-liche (beĭ-lí-chi) sf beilichi (beĭ-líchĭ) – tesea di bei; banã di bei; dumnilji, bihulichi
{ro: boierie}
{fr: seigneurie}
{en: seigniory}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãimãcan

cãimãcan (cãĭ-mã-cánŭ) sm caimãcanj (cãĭ-mã-canjĭ) – om mari dit chivernisea turtseascã di-altãoarã, cari tsãnea (loa) loclu-a vizirlui cãndu aestu lipsea s-fugã iuva; omlu cari ursea, tu chirolu-a turtsãlor un cãzã; caimacam
{ro: caimacan}
{fr: sous-préfet}
{en: lieutenant governor (vizier) from the old Turkish empire}
ex: cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã

§ caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm caimacanj (caĭ-ma-canjĭ) – (unã cu cãimãcan)
ex: treatsi caimacamlu

§ cãimãcãmilji/cãimãcã-milje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf cãimãcãmilj (cãĭ-mã-cã-míljĭ) – tesea di cãimãcan
{ro: meseria de caimacan}
{fr: fonction de sous-préfet}
{en: function of “cãimãcan”}
ex: cãimãcãmilja tricu pri mãnj buni; unã pãshãlãchi ari ma multi cãimãcãmilj

§ cãimãcãnlichi/cãi-mãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf cãimãcãnlichi (cãĭ-mã-cãn-líchĭ) – sãraea dit un cãzã, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi lucrul (icã iu bãneadzã) cãimãcanlu
{ro: căimăcănie}
{fr: résidence du sous-préfet}
{en: residence of the lieutenant governor }

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmarã1

cãmarã1 (cã-má-rã) sf cãmãri (cã-mắrĭ) – harea (purtarea) tsi u-ari omlu cari s-mãreashti, cari va s-aspunã a dunjailjei cari easti el (cãt bun easti, tsi lucri ari, tsi poartã, etc.); fuduleatsã, fudulii, fudulichi, fudulãchi, pirifanji, mãreatsã, dãilãchi, dãilichi
{ro: mândrie, poză; ţinută; îngâmfare}
{fr: fierté, gloire; pose; rengorgement}
{en: pride, glory; pose, posture; strut}
ex: ari cãmarã (easti fudul) pri nãs; hii ca pãshe, cãmara (pirifanja) ali giunami; mi tsãneam pi cãmãri (pirifãnj, fudulets); cãmara s-nu lã tradzits (s-nu vã mãrits, fudulits cu eali); di cãmarã (pirifanji, fudulii), agãrshirã di sutsatã; cãmara (fudulichea) nu vã mãcã bana; tsã-nj-ti vrutã pi cãmãri (mãrets, pirifãnj); nu u-avea loclu di harauã, shi di cãmarã tsi-lj yinea

§ cãmãrusescu (cã-mã-ru-sés-cu) (mi) vb IV cãmãrusii (cã-mã-ru-síĭ), cãmãruseam (cã-mã-ru-seámŭ), cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) – (mi) mãrescu cu hãrli a meali (icã hãrli-a altui, a unri soi tsi nj-easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hãrli tsi am (icã hãrli tsi ari cariva aproapea); cãrmãsescu, mãrescu, alavdu, fãlescu, pinjisescu, fudulescu, fãndãxescu, nshirbizescu
{ro: mândri; (se) etala cu mândrie sau îngâmfare}
{fr: être fier de quelqu’un ou de quelque chose; se pavaner, se donner des airs}
{en: be proud of somebody or something; strut}
ex: va si s-cãmãruseascã (si s-mãreascã) cu stranjili tsi poartã; gionili tsi-ahãt s-cãmãruseashti (s-alavdã); va si s-cãmãruseascã (s-mãreascã) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu vã cãmãrusits (fãlits, fudulits); s-u veadã la bisearicã nãsã cu ahtãri nurãri, iu sã s-cãmãruseascã

§ cãmãrusit (cã-mã-ru-sítŭ) adg cãmãrusitã (cã-mã-ru-sí-tã), cãmãrusits (cã-mã-ru-sítsĭ), cãmãrusiti/cãmãrusite (cã-mã-ru-sí-ti) – tsi easti mãrit shi alãvdat; tsi s-aspuni cu multã pirifanji (cãmarã); cãrmãsit, alãvdat, mãrit, fãlit, pinjisit, fudulit, fãndãxit, nshirbizit
{ro: înmândrit, glorificat}
{fr: fier; pavané; rengorgé}
{en: made proud of something; strutted}
ex: oili mproasti ca nishti niveasti cãmãrusiti (alãvdati)

§ cãmãrusiri/cãmãrusire (cã-mã-ru-sí-ri) sf cãmãrusiri (cã-mã-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi s-cãmãruseashti; cãrmãsiri, alãvdari, mãriri, fãliri, pinjisiri, fuduliri, fãndãxiri, nshirbiziri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndu

cãndu (cắn-du) adv – (ca ntribari) tu tsi oarã?; tu cari chiro?; chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-facã) tsiva; cundu, anda, nda;
(expr:
1: pri-cãndu (scriat shi pricãndu) = di cãndu;
2: di cãndu-cãndu; di cãndu, cãndu = nu tut chirolu ma ndauã ori mash; di oarã-oarã, ori-ori; niscãntiori, cãtivãrãoarã, cãtiunãoarã, etc.;
3: cãndu..., cãndu... = unãoarã..., altãoarã...; cãtivãrãoarã..., altãoarã...)
{ro: când}
{fr: quand, lorsque}
{en: (at the moment, time) when}
ex: cãndu (tsi oarã) s-dusi la el s-lu veadã?; ma cãndu, cãndu va murim? di cãndu (dit chirolu tsi) creapã dzua; cãndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cãndu
(expr: unãoarã) unã, cãndu
(expr: altãoarã) altã; di cãndu-cãndu
(expr: nu tut chirolu, mash cãtivãrãoarã) tritseam pri la casa-a lui; di cãndu, cãndu
(expr: di oarã-oarã) nã vreavã nãvãlea; nica pri-cãndu (di cãndu) eara

§ cundu (cún-du) adv – (unã cu cãndu)

§ canda1 (cán-da) adv – (unã cu cãndu)
ex: canda (cãndu) nu fudzi, grea-nj

§ anda (án-da shi an-dá) adv – (unã cu cãndu)
ex: anda (cãndu a) s-yinj, sã-nj dai hãbari; anda (cãndu) nu s-la; anda (cãndu) nu vrea; suntu mesh di dzãli di-anda (di cãndu) eu ducheam; anda (cãndu) eara satrazam Fuad-Pãshe

§ nda (ndá) adv – (unã cu cãndu)
ex: nda (cãndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cãndu) nu-ascultsã

§ deanda (deán-da) adv, cong – di-anda, di cãndu, macã, dit oara tsi, etc.
{ro: de când}
{fr: depuis quand, depuis que}
{en: since}
ex: deanda (dit oara tsi; macã, cara) nu greshti; deanda (di cãndu) eara featã; deanda (di cãndu eara) njic, s-videa cãt shpirtu easti

§ danda (dán-da) adv, cong – (unã cu deanda)

§ cãntsido (cắn-tsi-dó) adv – cãndu (tsi) s-hibã; cantsido, cãnchishdo, cãntsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chihãe

chihãe (chi-hã-ĭé) sm chihãeadz (chi-hã-ĭádzĭ) –
1: om multu avut cu njilj di oi, cãpri, calj, etc.; cap di fãlcari, di ma multi fumelj tsi sta shi s-mutã cu el tu muntsã sh-tu cãmpu; celnic, cilnicã, scutel;
2: om tsi ari (tsi-lj s-ari datã) putearea sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: mare proprietar în turme de oi; căpetenie de mai multe familii (fălcari); împuternicit}
{fr: grand propriétaire de moutons; chef de tribu ou de plusieurs familles (“fãlcari”); mandataire}
{en: large owner of sheep; tribal head of several families (“fãlcari”); proxy, authorized agent}
ex: easti chihãelu a pãshelui (atsel a curi pãshelu lj-ari datã putearea)

§ chihãoa-nji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) sf chihãoanji/chihãoanje (chi-hã-ŭá-nji) – muljari di chihãe
{ro: nevastă de chihăe}
{fr: femme de “chihãe”}
{en: “chihãe”’s wife}

§ chihãilji/chihãilje (chi-hã-í-lji) sf chihãilj (chi-hã-íljĭ) –
1: catandisea shi bana di chihãe;
2: putearea tsi u ari cariva ca sã zburascã shi s-facã lucri tu loclu a unui altu om, icã s-bagã ipugrafia trã el, ma s-hibã ananghi
{ro: starea şi viaţa dusă de un “chihãe”; împuternicit}
{fr: état et vie d’un “chihãe”; mandataire}
{en: life of a “chihãe”; proxy, authorized agent}
ex: multsi-armãnj avurã chihãilja-a multor (putearea si zburascã shi s-bagã ipugrafia trã multsã) oaminj mãri dit amirãrilja-a noastrã

§ parachihãe (pá-ra-chi-hã-ĭé) sm para-chihãeadz (pá-ra-chi-hã-ĭádzĭ) – caplu-a picurarlor di la unã stani
{ro: căpetenia ciobanilor de la o stână}
{fr: berger en chef}
{en: head of shepherds}
ex: vinji parachihãelu la oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chishigi

chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã

§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)

§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar

§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz

§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)

§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chivernisi/chivernise

chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)

§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini

§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}

§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

circhez

circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}

§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã