DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

§ serascherami/serascherame (se-ras-chĭe-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di serascheri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãimãcan

cãimãcan (cãĭ-mã-cánŭ) sm caimãcanj (cãĭ-mã-canjĭ) – om mari dit chivernisea turtseascã di-altãoarã, cari tsãnea (loa) loclu-a vizirlui cãndu aestu lipsea s-fugã iuva; omlu cari ursea, tu chirolu-a turtsãlor un cãzã; caimacam
{ro: caimacan}
{fr: sous-préfet}
{en: lieutenant governor (vizier) from the old Turkish empire}
ex: cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã

§ caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm caimacanj (caĭ-ma-canjĭ) – (unã cu cãimãcan)
ex: treatsi caimacamlu

§ cãimãcãmilji/cãimãcã-milje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf cãimãcãmilj (cãĭ-mã-cã-míljĭ) – tesea di cãimãcan
{ro: meseria de caimacan}
{fr: fonction de sous-préfet}
{en: function of “cãimãcan”}
ex: cãimãcãmilja tricu pri mãnj buni; unã pãshãlãchi ari ma multi cãimãcãmilj

§ cãimãcãnlichi/cãi-mãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf cãimãcãnlichi (cãĭ-mã-cãn-líchĭ) – sãraea dit un cãzã, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi lucrul (icã iu bãneadzã) cãimãcanlu
{ro: căimăcănie}
{fr: résidence du sous-préfet}
{en: residence of the lieutenant governor }

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Gramusti/Gramuste

Gramusti/Gramuste (Grá-mus-ti) – veaclji hoarã armãneascã dit Machidunii (ningã sinurlu di adzã a Grãtsiiljei cu Arbinishia) aspartã di arbineshlji turtsã al Ali-Pasha aoa sh-vãrã 200 di anj
{ro: vechi sat aromânesc}
{fr: ancien village aroumain}
{en: old Aromanian village}

§ grãmustean (grã-mus-teánŭ) sm, sf grãmusteanã (grã-mus-teá-nã), grãmusteanj (grã-mus-teánjĭ), grã-musteani/grãmusteane (grã-mus-teá-ni) – un tsi bãneadzã tu hoara armãneascã Gramusti; un tsi yini di Gramusti; un a curi pãpãnj s-trag di Gramusti
{ro: locuitor din Gramusti; aromăn originar din Gramusti}
{fr: habitant de Gramusti, aroumain originaire de Gramusti}
{en: Aromanian from Gramusti; Aromanian descendent from Gramusti}
ex: grãmusteanjlji arãirã cãtrã Bituli sh-cãtrã tu muntsãlj dit Vurgãrii; armãnjlji dit hoara Livãdz suntu grãmusteanj; vitsin shi oaspi cu stihiulu grãmustean; foclu tsi avea aprimtã picurarlu grãmustean

§ grãmustinescu (grã-mus-ti-nés-cu) adg grãmustineascã (grã-mus-ti-neás-cã), grãmustineshtsã (grã-mus-ti-nésh-tsã), grãmustineshti/grãmustineshte (grã-mus-ti-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Gramusti i grãmusteanj; tsi yini di Gramusti; di grãmustean
{ro: grămostenesc}
{fr: originaire de Gramusti; appartenant à un “grãmustean”}
{en: that comes from Gramusti; that has to do with a “grãmustean”}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushur

mushur (mu-shĭúrŭ) sm mushuri (mu-shĭúrĭ) shi mushureanj (mu-shĭú-reanjĭ) – ufitserlu tsi s-aflã tu scara atsea ma-analta dit unã ascheri; ma marli dit ascheri
{ro: mareşal}
{fr: maréchal}
{en: field marshal}
ex: valadz, mushureanj sh-mãri pãshadz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãshe

pãshe (pã-shĭé) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – om mari (vizir) dit chivernisea nturtseascã di-altãoarã; caplu ma mari pristi unã vilaeti (unã nai) nturtseascã di altãoarã; pãshã, pãshilã, vizir, vali, satrazam, ipurgo
{ro: paşă}
{fr: pacha}
{en: pasha}
ex: pãshe, pãlãshti di-asimi; va yinã pãshelu; cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã; s-mi fats pãshe tu ahtari hoarã; dipusi nãsã di pri pãnea di pãshe sh-intrã bãrbat-su

§ pãshã (pã-shắ) sm pãshadz (pã-shĭádzĭ) – (unã cu pãshe)

§ pãshilã (pã-shi-lắ) sm pãshiladz (pã-shi-ládzĭ) – (unã cu pãshe)
ex: un dupã-alantu trec pãshiladz

§ pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) sf pãshoanji/pãshoanje (pã-shĭŭá-nji) – muljari di pãshe; pãshiloanji
{ro: nevasta unui paşă}
{fr: femme du pacha}
{en: pasha’s wife}

§ pãshiloanji/pãshiloanje (pã-shi-lŭá-nji) sf pãshiloanji/pã-shiloanje (pã-shi-lŭá-nji) – (unã cu pãshoanji)
ex: pãshiloanja sh-cu featili mutrea prit pingeri cum treatsi oastea

§ pãshila-mi/pãshilame (pã-shi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di pãshadz
{ro: mulţime de paşale}
{fr: nombre de pacha}
{en: number of pasha}

§ pãshãlami/pãshãlame (pã-shã-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu pãshilami)
ex: pãshãlamea s-avea adunatã la pãlati shi ashtipta s-intrã amirãlu

§ pãshilãchi/pãshilãche (pã-shi-lắ-chi) sf pãshilãchi (pã-shi-lắchĭ) – tesea tsi u-avea (shi lucrul tsi-l fãtsea) un pãshe tu chivernisea nturtseascã; locurli (naea, vilaetea) dit chirolu nturtsescu tsi eara chivirnisitã di un pãshe; pãshãlãchi
{ro: paşalâc}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn