Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pârtâlosu

RO:zdrenţăros … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:42387>2014-05-14 22:31:10.201156 »

pãrtãlos

pãrtãlos (pãr-tã-lósŭ) adg – vedz tu pãrtalã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãrtalã

dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji

§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri

§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}

§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pãnticã

pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã

(expr: tri mãcari mash); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami); s-nu imnã cu pãntica nafoarã
(expr: cu stranji arupti, dispuljats), ca pãnã tora; lji li featsi oasili ma moali ca pãntica
(expr: l-bãtu multu, lj-deadi un shcop sãnãtos); va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica
(expr: va tsã dau un shcop sãnãtos); plãndzea hiljlji tu pãntica-a mumãnjlor
(expr: s-fãtsea mari mãchelj, pãvrii, ceash, chiameti); dzerlu shi virverlu ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor
(expr: fatsi multã-arcoari)

§ pãntic (pắn-ticŭ) sn pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – (unã cu pãnticã)
ex: pãntic hertu pri measã; ahurheashti s-easã dit pãntic apa tsi avea biutã; bãgã un pãntic ãn cap
(expr: ?); pãnticlu easti bun trã pãce

§ pãnticushi/pãnticushe (pãn-ti-cú-shi) sf pãnticushi/pãnticushe (pãn-ti-cúshĭ) – pãnticã ma njicã
{ro: burticică}
{fr: petit ventre, petit panse}
{en: little belly, abdomen}

§ pãnticos (pãn-ti-cósŭ) adg pãnticoasã (pãn-ti-cŭá-sã), pãnticosh (pãn-ti-cóshĭ), pãnticoasi/pãnticoase (pãn-ti-cŭá-si) – tsi ari pãntica mari; buricos, bicắ, fuljinos;
(expr: (chiupã) pãnticoasã = (chiupã) groasã, canda ari pãnticã)
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied, pot-bellied}
ex: ficiorlu lj-easti galbin sh-pãnticos (cu pãntica mari); adu chiupa-atsea pãnticoasã
(expr: groasã) cã lja multu

§ spãntic (spắn-ticŭ) (mi) vb I spãnticai (spãn-ti-cáĭ), spãnticam (spãn-ti-cámŭ), spãnticatã (spãn-ti-cá-tã), spãntica-ri/spãnticare (spãn-ti-cá-ri) – dishcljid pãntica-a unui om i pravdã, cu-unã tãljiturã lungã shi ahãndoasã (di-lj scot matsãli nafoarã); dizpãntic, dizmats;
(expr: om spãnticat = (om) cãvgãgi, blãstimat, etc.)
{ro: spinteca, despinteca}
{fr: éventrer}
{en: eviscerate}
ex: ãnj yini s-mi spãntic; cãndu spãnticã pescul shi lj-arupsi hearea, s-amãrã

§ spãnticat (spãn-ti-cátŭ) adg spãnticatã (spãn-ti-cá-tã), spãnticats (spãn-ti-cátsĭ), spãnticati/spãnticate (spãn-ti-cá-ti) – tsi-lj s-ari dishcljisã pãntica cu-unã tãljiturã lungã shi ahãndoasã; dizpãnticat, dizmãtsat
{ro: spintecat, despintecat}
{fr: éventré}
{en: eviscerated}
ex: spãnticatlu atsel
(expr: blãstimatlu), va sh-u-aflã nã dzuã

§ spãnticari/spãnticare (spãn-ti-cá-ri) sf spãnticãri (spãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spãnticã un om (unã pravdã, un pescu, etc.); dizpãnticari, dizmãtsari
{ro: acţiunea de a spinteca, de a despinteca; spintecare, despintecare}
{fr: action d’éventrer}
{en: action of eviscerating}
ex: ma ghini spãnticari

§ spãnticãturã (spãn-ti-cã-tú-rã) sf spãnticãturi (spãn-ti-cã-túrĭ) – tãljitura lungã shi ahãndoasã tsi s-fatsi cãndu si spãnticã cariva
{ro: spintecătură}
{fr: entaille}
{en: large cut}
ex: lj-featsi nã spãnticãturã cu cutsutlu tu ilji; lj-vidzui giuplu, avea dauã spinticãturi

§ dispãntic (dis-pãn-ticŭ) (mi) vb I dispãnticai (dis-pãn-ti-cáĭ), dispãnticam (dis-pãn-ti-cámŭ), dispãnticatã (dis-pãn-ti-cá-tã), dispãnticari/dispãnticare (dis-pãn-ti-cá-ri) – (unã cu spãntic)
ex: acãtsã di dispãnticã cãprili di lapti; acatsã ficiorlu shi-l dispãnticã; dispãnticã pescul, tsi s-veadã? bishica eara cupã di yeamandã!; l-dispãnticarã cu eataganili

§ dispãnticat (dis-pãn-ti-cátŭ) adg dispãnticatã (dis-pãn-ti-cá-tã), dispãnticats (dis-pãn-ti-cátsĭ), dispãnticati/dispãnticate (dis-pãn-ti-cá-ti) – (unã cu spãnticat)
ex: oaea eara dispãnticatã

§ dispãnticari/dis-pãnticare (dis-pãn-ti-cá-ri) sf dispãnticãri (dis-pãn-ti-cắrĭ) – (unã cu spãnticari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pãrtalã

pãrtalã (pãr-tá-lã) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) tsi easti veclju shi aruptu; pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, recichiu, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic;
(expr:
1: nj-ljau pãrtãljli = nj-ljau perlu, fug cãt ma-agonja;
2: lj-dau pãrtãljli = lu-agunescu, l-fac s-fugã)
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, haillon, guenille}
{en: rag, tattered garment}
ex: ti-aruc nafoarã ca pri-unã pãrtalã (peaticã); pãrtãljli (stranjili arupti) tsi lji nvishtea truplu; nj-yinea s-nji ljau pãrtãljli
(expr: nj-yinea sã-nj ljau perlu, s-fug cãt cama-agonja); ãlj deadirã pãrtãljli
(expr: lu-agunirã); lu nviscurã cu nishti pãrtãlj arupti; nãs sã nviscu cu pãrtãljli a draclui

§ pãrtalji/pãrtalje (pãr-tá-lji) sf pãrtãlj (pãr-tắlj) – (unã cu pãrtalã)

§ pãrtãlos (pãr-tã-lósŭ) adg pãrtãloasã (pãr-tã-lŭá-sã), pãrtãlosh (pãr-tã-lóshĭ), pãrtãloa-si/pãrtãloase (pãr-tã-lŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtãlj; pãrtalcu, partal, pãrtal, tsãrtsãros; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: pãrtãlos = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva)
{ro: zdrenţăros, om de nimic}
{fr: haillonneux, loqueteux, déguenillé, homme de rien}
{en: ragged, tattered}
ex: vãcarlu armasi pãrtãlos (cu pãrtãlj) shi gulishan

§ pãrtalcu (pãr-tál-cu) adg pãrtalcã (pãr-tál-cã), pãrtaltsã (pãr-tál-tsã), pãrtaltsi/pãrtaltse (pãr-tál-tsi) – (unã cu pãrtãlos)

§ partal (par-tálŭ) adg partalã (par-tá-lã), partalj (par-táljĭ), partali/partale (par-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)
ex: ãl veadi aruptu-partal shi s-njirã di-iu lji scoati ahãts pradz; s-nu lja hãbari vãsiljelu, cã easti partal; faptu tiptili, cu nãshti stranji arupti, ca partal

§ pãrtal (pãr-tálŭ) adg pãrtalã (pãr-tá-lã), pãrtalj (pãr-táljĭ), pãrtali/pãrtale (pãr-tá-li) – (unã cu pãrtãlos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

recichiu

recichiu (récĭ-chĭu) adg recichi/reciche (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi), recichi (récĭ-chi) – cumatã aruptã sh-disicatã dit unã pãndzã; lucru adrat di pãndzã (stranj, cãmeashi, fustani, etc.) veclju sh-aruptu; pãrtalã, pãrtalji, cãrcãshinã, cãrpã, shoganã, shuganã, pãciurã, pãcivurã, ciolj, letscã, peaticã, peatic, peticã, petic
{ro: zdreanţă}
{fr: loque, guenilles}
{en: rag, tattered garment}
ex: dicunjarlu purta stranji recichi (dip arupti); el intrã nviscut tu stranji recichi; cum s-ducã cu stranji recichi ca ghiftu

§ recicaman (recĭ-ca-mánŭ) adg recicamanã (recĭ-ca-má-nãŭ), recicamanj (recĭ-ca-mánjĭ), recicamani/recicamane (recĭ-ca-má-ni) – tsi easti nviscut tu recichi (stranji veclji shi arupti); pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; tsãrtsãros, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}
ex: hrisiclu dusi shi ciraclu nu vru s-ducã, cã eara nviscut recicaman (tsãrtsãros, nviscut tu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

soari/soare

soari/soare (sŭá-ri) sm sori (sórĭ) – lucrul tsi s-aflã n tser deavãr-liga di cari s-anvãrteashti loclu unãoarã pri an (tsi lunjineadzã shi ngãldzashti dzua, dupã tsi da tahina sh-pãnã seara cãndu ascapitã);
(expr:
1: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
2: soarli a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili]; (ii) zbor tsi s-dzãtsi cãndu un aush va si s-aspunã cã easti ninga tinir;
3: easti (mushat, albu) ca soari = easti multu mushat, albu, cum nu-ari altu tu lumi;
4: l-mutream ca soari = lu-aveam ca un lucru di cari aveam mari ananghi;
5: l-vidzui soarli cama ninti di tini = shtiu ma multi, cã hiu cama-aush di tini;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri;
7: ti-alas tu soari = ti-alas singur, nu va fats prucuchii;
8: ti bag tu soari = ti bag tu loc bun iu va hii hãrios;
9: mi lja (ardi, aricheashti) soarili = nj-s-arushashti (nji s-ardi) chealea cã stau multu la soari;
10: (easti dip) cãtrã soari = easti scãdzut, trã plãndzeari, tu-unã halã greauã;
11: l-teasirã (l-ved, easti) cãtrã soari = muri, lji ncljisi ocljilj [adutsem aminti cã adetea easti, ca s-lu tindã mortul cu caplu cãtrã partea di cãtã iu da soarili];
12: (fug, mi duc) dupã soari = (mi duc) multu diparti, aclo di iu nu s-toarnã vãrnu, iu nu poati s-mi aflã vãr;
13: iu nu intrã soari, intrã yeatru = soarli easti bun trã sãnãtatea-a omlui sh-tr-atsea, tu horli armãneshti, casili auntu anãltsati tu surin, cãtrã soari;
14: easti cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, poartã mash stranji arupti; etc.)
{ro: soare}
{fr: soleil}
{en: sun}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari?; dupã ploai, shi soari; soarili da sh-nãinti ca s-cãntã cucotlu; trã tuts da soarili unã; soarili trã tuts da; cãt veadi albul soari; nidatã soarili (ninti ca s-da soarili, neapiritã); shi soarli tsi-i soari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; soarli-i soari shi nu ncãldzashti tutã lumea; cãt i soarili di mari, nu poati s-li ncãldzascã tuti; nu s-ascundi soarli cu mutafea; ficiuric mushat ca soari
(expr: multu mushat, cum nu-ari altu); treilji ficiori, ca trei sori
(expr: mushats ca sori); ta s-nã fats nauã ficiori, ca lutseafiri shi ca sori

(expr: multu mushats); bravo gionj, mushats ca sori; gionj mushats ca sori lutsits
(expr: mushats ca sori tsi nyilicescu); doi pãrunghi, ca doi sori; scoalã, Nica, scoalã, soare; tu soari mi-alãsarã
(expr: mi-alãsarã tu soari, cu znjii); va ti bagã tu soari
(expr: tu loc bun iu va s-hii hãrios), nu tu chisã; lu-aduchi cã easti dip cãtrã soari
(expr: scãdzut, tu-unã halã greauã); n-aflarã cãtrã soari
(expr: tu-unã halã trã plãndzeari); ti veadi cãtrã soari
(expr: cu fatsa cãtrã soari, mortu); fudzirã nclo, dupã soari
(expr: multu diparti iu nu poati s-lji aflã vãr)

§ surtsel2 (sur-tsélŭ) sm surtselj(?) (sur-tséljĭ) – soari njic (vrut); surãntsel, suric [zbor dzãs a njitslor ca semnu di diznjirdari]
{ro: soare mic}
{fr: petit soleil (chéri)}
{en: little (dear) sun}
ex: soare shi surtseale! (soare shi soare njic!)

§ suric (su-rícŭ) sm surits (su-rítsĭ) – (unã cu surtsel2)

§ surãntsel (su-rãn-tsélŭ) sm surãntselj(?) (su-rãn-tséljĭ) shi sn surãntseali/surãntseali (su-rãn-tseá-li) – (unã cu surtsel2)
ex: sh-dãdea soari shi surãntseali

§ surin (su-rínŭ) sn surinuri (su-rí-nurĭ) – loc iu da (tsi-l veadi) multu chiro soarili; loc cu soari; nsurin, surnel
{ro: loc însorit}
{fr: lieu, endroit ensoleillé}
{en: place exposed to the sun}
ex: tu-a Pindului surin (cu soari); prit surinuri (locuri cu soari); di tu cheari sh-din surin (loc cu soari); casa dit surin (casa tsi-u veadi soarili); shidea tu surin (tu-un loc cu soari) sh-ma lucra

§ surnel (sur-nélŭ) sm pl(?) – (unã cu surin)

§ nsurin1 (nsu-rínú) sn nsurinuri (nsu-rí-nurĭ) – (unã cu surin)
ex: s-teasi nsurin (tu-un loc cu soari); teasi peturli nsurin

§ nsurinedz (nsu-ri-nédzŭ) (mi) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – shed (mi ardu, mi ncãldzãscu, mi usuc) la soari; nsurin, nsurnedz;
(expr: mi nsurinedz la fatsã = mi dishcljid la fatsã sh-aspun vreari, harauã, isihii, etc.)
{ro: însori}
{fr: ensoleiller, exposer au soleil}
{en: sun, expose to the sun}
ex: si nsurina (shidea la soari) un om; nã nsurinam (shideam la soari) di dimneatsã; si nsurina (shidea la soari) Tsila tu avlii; shidea di si nsurina; mi nsurinam (shideam la soari) ca un gushtur; nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari; fatsa tsã si nsurineadzã
(expr: s-dishcljidi la fatsã, s-fatsi nyilicioasã, si nsirineadzã)

§ nsurin2 (nsu-rínú) vb I nsurinai (nsu-ri-náĭ), nsurinam (nsu-ri-námŭ), nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurina-ri/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)
ex: si nsurinã cati dzuã; nã dzuã, cum si nsurinã, gortsãli coapti sh-galbini ca fluria, canda lã fãtsea cu ocljul

§ nsurinat (nsu-ri-nátŭ) adg nsurinatã (nsu-ri-ná-tã), nsurinats (nsu-ri-nátsĭ), nsurina-ti/nsurinate (nsu-ri-ná-ti) – tsi ari statã la soari; tsi easti vidzut di soari; nsurnat
{ro: însorit}
{fr: ensoleillé, exposé au soleil}
{en: sunny, exposed to the sun}

§ nsurinari/nsurinare (nsu-ri-ná-ri) sf nsurinari (nsu-ri-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shadi la soari; nsurnari
{ro: acţiunea de a însori, însorire}
{fr: action d’ensoleiller, d’exposer au soleil}
{en: action of exposing to the sun}
ex: nsurinarea (shidearea, ardearea la soari) easti sãnãtoasã

§ nsurnedz (nsur-nédzŭ) (mi) vb I nsurnai (nsur-náĭ), nsurnam (nsur-námŭ), nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) – (unã cu nsurinedz)

§ nsurnat (nsur-nátŭ) adg nsurnatã (nsur-ná-tã), nsurnats (nsur-nátsĭ), nsurnati/nsurnate (nsur-ná-ti) – (unã cu nsurinat)

§ nsurnari/nsurnare (nsur-ná-ri) sf nsurnari (nsur-nắrĭ) – (unã cu nsurinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

tsãrtsãros

tsãrtsãros (tsãr-tsã-rósŭ) adg tsãrtsãroasã (tsãr-tsã-rŭá-sã), tsãr-tsãrosh (tsãr-tsã-róshĭ), tsãrtsãroasi/tsãrtsãroase (tsãr-tsã-tã-rŭá-si) – tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, dispuljiturã, martirã; (fig: tsãrtsãros = om tsi nu fatsi doi paradz, tsi nu easti bun tri tsiva; tsãrlos)
{ro: zdrenţăros}
{fr: loqueteux, déguenillé}
{en: ragged, tattered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã