{ro: spinos}
{fr: épineux}
{en: thorny}
ex: pãrnari schinoasã (cu multsã schinj)

§ schin2 (schínŭ) (mi) vb I schinai (schi-náĭ), schinam (schi-námŭ), schinatã (schi-ná-tã), schinari/schinare (schi-ná-ri) – ntsap cu un schin;
(expr: schin tsiva (cariva) = (i) cãrtescu (omlu, foclu), pirãxescu, afurnjisescu, asplinsescu; (ii) lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu, pãrãchinisescu, pingu)
{ro: înghimpa; aţâţa (focul), irita, tachina}
{fr: piquer par une épine; attiser (le feu), taquiner, irriter, exciter}
{en: sting, prick; stir up (fire), tease, excite, irritate}
ex: mi schinã (mi ntsapã) barba-a ta; mi schinã (mi ntsapã) tu pãltari; lu schina (ntsãpa) ruglu; nu schinats
(expr: nu cãrtits) foclu; acãtsarã s-lu schinã
(expr: s-lu cãrteascã, pirãxeascã); nu lu schinã
(expr: nu-l cãrtea) cã ti ncaci

§ schinat (schi-nátŭ) adg schinatã (schi-ná-tã), schinats (schi-nátsĭ), schinati/schinate (schi-ná-ti) – tsi easti ntsãpat cu-un schin
{ro: înghimpat; aţâţat, iritat, tachinat}
{fr: piqué par une épine; attisé (le feu), taquiné, irrité, excité}
{en: stung, pricked; stirred up (fire), teased, excited, irritated}

§ schinari1/schinare (schi-ná-ri) sf schinãri (schi-nắrĭ) – ntsãpari cu un schin
{ro: acţiunea de a înghimpa, de a aţâţa, de a irita, de a tachina; înghimpare, aţâţare, iritare, tachinare}
{fr: action de (se) piquer par une épine}
{en: action of stinging, of pricking}
ex: cu schinarea (ntsãparea) la cur

§ schinãturã (schi-nã-tú-rã) sf schinãturi (schi-nã-túrĭ) – ntsãpãturã di schinj;
(expr: bag schinãturi = bag anghidz, zizanj, muzavirlãchi, munãfic, munãficlichi, munuflichi)
{ro: înţepătură de spin; intrigă}
{fr: piqûre; intrigue, incitation}
{en: sting; intrigue, incitement}

§ schinãtor (schi-nã-tórŭ) adg schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri), schinãtori (schi-nã-tórĭ), schinãtoari/schinãtoare (schi-nã-tŭá-ri) – tsi schinã (earbã, mãrãtsini, rug, ciun, pãljur, arburi, etc., tut tsi ari schinj);
(expr: easti schinãtor = (i) easti un tsi cãrteashti (foclu); (ii) easti un di-atselj tsi lu-arãseashti s-pingã (s-pirãxeascã, s-furnjiseascã, s-asplinseascã) lumea; (iii) easti un tsi bagã zizanj, muzavirlãchi)
{ro: înghimpător; iritator, tachinator}
{fr: celui qui pique par une épine; celui qui attise (le feu), qui taquine, qui irrite, qui excite}
{en: the one who stings, who pricks; the one who stirs up (fire), who teases, who excites, who irritates}
ex: frãndzãli dishtiptati di schinãtorlu
(expr: cãrtitorlu) vimtu

§ schinlu-a tarlui (schín-lu a tár-lui) sm – plantã tsi creashti tu agri, locuri virani, mardzina di cãljuri, tu uboari etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au mardzina dintsatã bitisitã cu schinj, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; chinger, gumarangath, mãrãtsini
{ro: mărăcine (spin) măgăresc, scaiul dracului}
{fr: chardon fausse-acanthe, ronce que les baudets mangent}
{en: a kind of bramble bush, spiny plumless thistle}

§ nschin (nschínŭ) (mi) vb I nschi-nai (nschi-náĭ), nschinam (nschi-námŭ), nschinatã (nschi-ná-tã), nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) – (unã cu schin2)
ex: cara imna cu cicioarli goali si nschinã (si ntsãpã di schinj); nu shtiu tsi mi nschinã (ntsãpã) pi pãltãri; cara s-nu lu nschini
(expr: anãn-gãsãeshti, pindzi) gumarlu, nu beasi; nschinã-l
(expr: anãngãsea-l, pindzi-l) ca s-alagã

§ nschinat (nschi-nátŭ) adg nschinatã (nschi-ná-tã), nschinats (nschi-nátsĭ), nschinati/nschinate (nschi-ná-ti) – (unã cu schinat)

§ nschinari/nschinare (nschi-ná-ri) sf nschinãri (nschi-nắrĭ) – (unã cu schinari)