DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãdãtsinã

arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã

§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu

§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer

§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)

§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chilipuri/chilipure

chilipuri/chilipure (chi-li-pú-ri) sf chilipuri (chi-li-púrĭ) – pãr-mãtii multu ma eftinã dicãt tinjia-a ljei di-aradã (multi ori xifaptã di pãrmãteftu cãndu va s-ascapã di nãsã); pãrmãtii acumpratã multu ma eftin putsãn di cãt fatsi di-aradã
{ro: chilipir}
{fr: aubai-ne}
{en: bargain}
ex: aflai nã chilipuri; arsari shi gioacã niheamã, cã bunã chilipuri nã cãdzu; ahtari chilipuri s-u cãftãm cu tseara, nu u-aflam

§ chilipurgi (chi-li-pur-gí) sm chilipurgeadz (chi-li-pur-gĭádzĭ) – om tsi-alagã mash dupã chilipuri; chilipirgi, hãpsãngi
{ro: chilipirgiu}
{fr: homme qui cherche des aubaines}
{en: man seeking bargains}

§ chilipirgi (chi-li-pir-gí) sm chilipirgeadz (chi-li-pir-gĭádzĭ) – (unã cu chilipurgi)

§ hãpsãngi (hãp-sãn-gí) sm, sf hãpsãngioanji/hãpsãngioanje (hãp-sãn-gĭŭá-nji), hãpsãn-geadz (hãp-sãn-gĭádzĭ), hãpsãngioanji/hãpsãngioanje (hãp-sãn-gĭŭá-nji) – (unã cu chilipurgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chisati/chisate

chisati/chisate (chi-sá-ti) sf chisãts (chi-sắtsĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi easti cu punga goalã, tsi easti ftoh; lipsã di paradz tu pungã; catastasea tu cari s-aflã un embur (tugear, pãrmãteftu, etc.) cãndu lucrili (alishvirishurli) nu-lj si duc ghini (nu-aflã pãrmãtii s-acumpãrã, nu poati s-li vindã pãrmãtiili tsi ari, etc.); lipsã di vinderi; vindeari di pãrmãtii cu cheardiri; neaveari, fucãrlichi, ftohi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie, lipsă de bani, criză, chesat}
{fr: pauvreté, manque d’argent; stagnation des affaires, mévente, crise}
{en: poverty, lack of money; stagnation of sales, selling at a loss, crisis}
ex: anlu aestu fu mari chisati; s-iftinirã lucrili n pãzari cã easti chisati

§ chesati/chesate (chĭé-sa-ti? icã chĭe-sá-ti?) sf pl(?) – (unã cu chisati)
ex: antsãrtsu avum nã mari chesati (lipsã di paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

embur

embur (ém-burŭ) sm emburi (ém-burĭ) – omlu tsi acumpãrã lucri ma eftini di la oaminjlji dit un loc (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpi la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; tugear, pãrmãteftu, prãmãteftu, pãrmãtar, prãmãtar, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: merchant}
ex: easti mari embur n Sãrunã

§ emboriu (em-bó-riŭ) sm emborii (em-bó-riĭ) – tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prãmãtlichi, tugearlãchi, tigeareti
{ro: negustorie, comerţ}
{fr: commerce, négoce}
{en: commerce}
ex: nvãrteashti emboriu

§ emburlichi/emburliche (em-bur-lí-chi) sf emburlichi (em-bur-líchĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburii/em-burie (em-bu-rí-i) sf emburii (em-bu-ríĭ) – (unã cu emboriu)

§ emburipsescu (em-bu-rip-sés-cu) vb IV emburipsii (em-bu-rip-síĭ), emburipseam (em-bu-rip-seámŭ), emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) – fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; mi ljau cu emburlichea
{ro: face negoţ}
{fr: faire le commerce, négocier}
{en: trade}

§ emburipsit (em-bu-rip-sítŭ) adg emburipsitã (em-bu-rip-sí-tã), emburipsits (em-bu-rip-sítsĭ), emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-sí-ti) – (lucru) tsi easti acumpãrat ma eftin tra s-hibã vindut ma scumpu
{ro: negus-torit}
{fr: négocié}
{en: traded}

§ emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-sí-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti emburipseashti
{ro: acţiunea de a face negoţ}
{fr: action de faire le commerce, de négocier}
{en: action of trading}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgãzii/mãgãzie

mãgãzii/mãgãzie (mã-gã-zí-i) sf mãgãzii (mã-gã-zíĭ) – casã (binai, argãstir, etc.) iu s-vindu multi turlii di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; mãgãzã, bãcãlãchi, argãstir, duganã, dugani, argãstir, ducheanã, ducheani
{ro: prăvălie, băcănie, magazin}
{fr: épicerie, boutique, magasin}
{en: store, grocery store}
ex: u trãdzea la mãgãziili (duchenjli) cu lucri muljireshti cu neali, cu veri, cu mãndili; lu-alãsã s-aveaglji mãgãzia; mash mãgãzia fatsi tsindzãts di njilji di-aslanj

§ mãgãzã (mã-gã-zắ) sm mãgãzadz (mã-gã-zádzĭ) – (unã cu mãgãzii)

§ mãgãzãtor (mã-gã-zã-tórŭ) sm mãgãzãtori (mã-gã-zã-tórĭ) – omlu tsi tsãni unã mã-gãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; mãgãzar, mãgãjar, argãs-tiryear, bãcal, bãcãlã; embur, tugear, pãrmãteftu
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

§ mãgãzar (mã-gã-zárŭ) sm mãgãzari (mã-gã-zárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)

§ mãgãjar (mã-gã-jĭárŭ) sm mãgãjari (mã-gã-jĭárĭ) – (unã cu mãgãzãtor)
ex: cã-i hilji di mãgãjar

§ nmãgãzinedz (nmã-gã-zi-nédzŭ) vb I nmãgãzinai (nmã-gã-zi-náĭ), nmãgãzinam (nmã-gã-zi-námŭ), nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinari/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) – acumpru pãrmãtii; aduc pãrmãtii sh-u bag tu mãgãzii
{ro: înmagazina}
{fr: emmagasiner}
{en: store}
ex: bãgã si nmãgãzineadzã tutã pãrmãtia tsi lj-agiumsi adzã

§ nmãgãzinat (nmã-gã-zi-nátŭ) adg nmãgãzinatã (nmã-gã-zi-ná-tã), nmãgãzinats (nmã-gã-zi-nátsĭ), nmãgãzinati/nmãgãzinate (nmã-gã-zi-ná-ti) – (pãrmãtii) acumpratã dit unã mãgãzii; tsi easti bãgat tu mãgãzii
{ro: înmagazinat}
{fr: emmagasiné}
{en: stored}

§ nmãgãzina-ri/nmãgãzinare (nmã-gã-zi-ná-ri) sf nmãgãzinãri (nmã-gã-zi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã nmãgãzineadzã lucri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlescu2

pãlescu2 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) – mi cher, mi-aspar, nu shtiu tsi s-fac;
(expr: nj-pãleashti peana = nj-intrã frica; nj-mãc inima; nj-fac vrundidz; nj-u zorea; nj-pari-arãu)
{ro: dezorienta}
{fr: être déconcerté}
{en: upset}
ex: nearca s-pãli (s-chiru sh-nu shtia tsi s-facã) dinãoarã; bãrbat-su s-pãli (s-aspãre, s-chiru) dinãoarã, cã vai adrã vãrã glãrimi; io mi pãlii (mi chirui, nu shteam tsi s-fac), noimã slabã nj-yinea; erghili mãri, casa lãitã u pãlirã (u-aspãrearã) shi her arsu-lj tricu prit inimã; cãndu aleapsi amirãlu cartea, ãlj pãli peana
(expr: lj-pãru arãu di tsi featsi); pãrmãteftul ãl pãli peana
(expr: lj-intrã frica) cã tora nãs acãchisi, cã aistu eara njiclu tsi lu-alãsã spindzurat

§ pãlit2 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) – chirut
{ro: dezorientat}
{fr: être déconcerté}
{en: upset}

§ pãliri2/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãleashti
{ro: acţiunea de a se dezorienta}
{fr: action d’être déconcerté}
{en: action of getting upset}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prãmãtii/prãmãtie

prãmãtii/prãmãtie (prã-mã-tí-i) sf prãmãtii (prã-mã-tíĭ) – lucri tsi suntu tr-acumpãrari i trã vindeari di oaminjlji tsi fac embur-lichi; lucrili tsi li ari cariva trã vindeari tu-unã ducheani (mãgãzii i mpãzari); pãrmãtii, suvati, sãvati, malã, mãrdai, mãrdari;
(expr:
1: tsi prãmãtii di om easti = tsi soi di om easti;
2: chirutã prãmãtii easti = glar easti)
{ro: marfă}
{fr: marchandise}
{en: goods, merchandise}
ex: multã prãmãtii (malã) adusi; u shtea tsi chirutã prãmãtii
(expr: tsi glarã) easti

§ pãrmãtii/pãrmãtie (pãr-mã-tí-i) sf pãrmãtii (pãr-mã-tíĭ) – (unã cu prãmãtii)
ex: shi nviscu duganea cu pãrmãtii nauã

§ prãmãteftu (prã-mã-téf-tu) sm prãmãteftsã (prã-mã-téf-tsã) – omlu tsi acumpãrã lucri (prãmãtii) ma eftini (sh-li poartã di-aradã tu altu loc) tra s-li vindã ma scumpu la altsã oaminj; omlu tsi s-lja cu emburlichea tra si sh-amintã bana (pãnea); omlu cari vindi lucri sh-pãrmãtii dit unã mãgãzii; pãrmãteftu, prãmãtar, pãrmãtar, tugear, embur, mãgãzar, mãgãzãtor, mãgãjar, argãstiryear;
(expr: plãtescu ca prãmãteftu = plãtescu tinjisit, cu pãradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti)
{ro: negustor}
{fr: marchand, négociant}
{en: mer-chant}
ex: eara bun prãmãteftu n hoarã; s-plãteshti tsi-acumpri, ca prãmãteftu

§ pãrmãteftu (pãr-mã-téf-tu) sm pãrmãteftsã (pãr-mã-téf-tsã) – (unã cu prãmãteftu)
ex: s-featsi pãrmãteftu; trec pri-aclo nãscãntsã pãrmãteftsã; yini la nãsh un pãrmãteftu; shidzu pãrmãteftul dishtiptat pãnã ca tu shasili di noapti; va sã nchir-dãseascã tutã avearea-a aishtui pãrmãteftu; pãrmãteftul cãdzu pri mari minduiri; strigã pãrmãteftul shi arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; tu casa iu avea traptã pãrmãteftsãlj

§ prãmãtar (prã-mã-tárŭ) sm prãmãtari (prã-mã-tárĭ) – (unã cu prãmãteftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn