DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrmãrãsescu

pãrmãrãsescu (pãr-mã-rã-sés-cu) vb IV pãrmãrãsii (pãr-mã-rã-síĭ), pãrmãrãseam (pãr-mã-rã-seámŭ), pãrmãrãsitã (pãr-mã-rã-sí-tã), pãrmãrãsiri/pãrmãrãsire (pãr-mã-rã-sí-ri) – dau di-unã parti un lucru; mi dau di-unã parti di loclu iu mi aflu; mi duc pi-unã altã cali; mi dipãrtedz; fac loc; abat, pãrãmirsescu, pãrmãsescu
{ro: da la o parti, face loc, abate}
{fr: faire place, s’écarter, rabattre, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: el pãrmãrãsi di (s-abãtu din) cali

§ pãrmãrãsit (pãr-mã-rã-sítŭ) adg pãrmãrãsitã (pãr-mã-rã-sí-tã), pãrmãrãsits (pãr-mã-rã-sítsĭ), pãrmãrãsiti/pãrmãrãsite (pãr-mã-rã-sí-ti) – tsi s-ari datã di-unã parti; tsi s-ari abãtutã din cali; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãsit
{ro: dat la o parti, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ pãrmãrãsi-ri/pãrmãrãsire (pãr-mã-rã-sí-ri) sf pãrmãrãsiri (pãr-mã-rã-sírĭ) – atsea tsi ari faptã un cari s-ari abãtutã din cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãsiri
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parti, de a face loc; abatere}
{fr: action de se rabattre, de s’écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ pãrmãsescu (pãr-mã-sés-cu) vb IV pãrmãsii (pãr-mã-síĭ), pãrmãseam (pãr-mã-seámŭ), pãrmãsitã (pãr-mã-sí-tã), pãrmãsiri/pãrmãsire (pãr-mã-sí-ri) – (unã cu pãrmãrãsescu)
ex: s-nu pãrmãseshti di (s-nu ti abats din) cali

§ pãrmãsit (pãr-mã-sítŭ) adg pãrmãsitã (pãr-mã-sí-tã), pãrmãsits (pãr-mã-sítsĭ), pãrmãsiti/pãrmãsite (pãr-mã-sí-ti) – (unã cu pãrmãrãsit)

§ pãrmãsiri/pãrmãsire (pãr-mã-sí-ri) sf pãrmãsiri (pãr-mã-sírĭ) – (unã cu pãrmãrãsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

strãmbu1

strãmbu1 (strắm-bu) adg (shi sm, sf, adv) strãmbã (strắm-bã), strãnghi (strắn-ghi), strãmbi/strãmbe (strắm-bi) – tsi nu easti ndreptu; tsi easti nduplicat, turnat, shutsãt di-unã parti i di altã; tsi s-apleacã, sã ncljinã shi nu sta ndreptu; shutsãt, nduplicat; (ca adv) anapuda;
(expr:
1: (om) strãmbu = (i) (om) anapud, nindreptu; (ii) (om) ncusurat, adunat, gribuit; (iii) (om) tsi shcljoapicã;
2: giurat strãmbu = giurat minciunos;
3: u bag (cãciula) strãmbã = nu mi mealã dip di tsi va si s-facã, nu-am dip ananghi, nu-lj trag gailelu;
4: lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi = mintea-a omlui anapud nu s-alãxeashti lishor, va multu lucru, va s-lji badz multã zori a omlui)
{ro: strâmb}
{fr: tordu, qui n’est pas droit}
{en: not straight, twisted, crooked}
ex: leamnili aesti suntu strãmbi (nu suntu ndreapti) sh-nu suntu buni trã duretsi; caprã cu coarni strãmbi (shutsãti); calea pri cari va imnãm easti strãmbã (shutsãtã); shedz strãmbu shi grea ndreptu; sh-cari agiucai pri ndriptati, nu pri strãmbu (nindriptati); easti un om strãmbu
(expr: anapud, nindreptu); strãnghilj
(expr: nindreptsãlj, tsi nu lj-arãseashti ndriptatea) va s-hibã pidipsits; omlu strãmbu
(expr: anapud) easti ca lemnul strãmbu (tsi nu easti ndreptu, easti shutsãt); fui giudicat cu agiurat strãmbu
(expr: minciunos); nu ti-aspari, bagã-u strãmbã
(expr: s-nu-ai dip ananghi, nu va s-pats tsiva); giudicã strãmbu (ca adv: nindreptu, fãrã s-aibã ndriptati) shi-nj loarã tutã tutiputa; acãtsã sã-lj si ducã strãmbu (ca adv: anapuda); cãlcash strãmbu (anapuda)

§ strãmbu2 (strắm-bu) (mi) vb I strãmbai (strãm-báĭ), strãmbam (strãm-bámŭ), strãmbatã (strãm-bá-tã), strãmbari/strãmbare (strãm-bá-ri) –
1: l-fac un lucru (lu nduplic, l-shuts, etc.) tra s-nu mata hibã ndreptu; min narea (budzãli, caplu) tra s-fac seamni cu fatsa cã tsiva nu mi-arãseashti; nduplic, shuts;
2: nu mi-arãseashti tsiva shi nu voi ta si s-facã; escu contra, cãrshilãtescu, mi ncustedz;
3: alãxescu calea sh-nu mi duc pi-atsea di-aradã; mi abat, pãrmãsescu, pãrmãrãsescu (di cali);
4: lj-fac a unui unã nindriptati;
(expr: strãmbu narea (budzãli) = (i) nu mi-arãseashti tsi ved i tsi avdu, mi cãrteashti; (ii) stau ca pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; fac nãji, shuvãescu, frãngu coasti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn