DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrigurii/pãrigurie

pãrigurii/pãrigurie (pã-ri-gu-rí-i) sf pãrigurii (pã-ri-gu-ríĭ) – zboarãli dultsi tsi-l si dzãc a unui tra sã-lj si isihãseascã durearea tsi u-aducheashti tu trup i tu suflit (cãndu pati tsiva, cãndu easti lãndzit, etc.); zboarãli tsi-lj si dzãcã a unui a curi lj-ari moartã cariva di soea-lj aprucheatã; measã tsi u fatsi soea-a mortului trã oaspits, dzua tsi lu ngroapã
{ro: consolare, condoleanţă}
{fr: consolation, condoléance}
{en: consolation, condolences}
ex: pãrigurii a lãndzitlui pãnã sã-sh da suflitlu; singurã sh-fãtsea pãrigurii; singura-a lui pãrigurii eara mash feata-atsea njica; plãndzea moartea-a pãrintsãlor shi pãrigurii nu-avea; omlu tu slab caftã oaminj sh-pãrigurii; aestã-i aushaticlu a meu, pãriguria-a mea!

§ pãrãgurii/pãrãgurie (pã-rã-gu-rí-i) sf pãrãgurii (pã-rã-gu-ríĭ) – (unã cu pãrigurii)
ex: nu-am pãrãgurii

§ pãrgu-rii/pãrgurie (pãr-gu-rí-i) sf pãrgurii (pãr-gu-ríĭ) – (unã cu pãri-gurii)
ex: lj-feci putsãnã pãrgurii; njershu mini cu pãrguria

§ pãrigursescu (pã-ri-gur-sés-cu) (mi) vb IV pãrigursii (pã-ri-gur-síĭ), pãrigurseam (pã-ri-gur-seámŭ), pãrigursitã (pã-ri-gur-sí-tã), pãrigursiri/pãrigursire (pã-ri-gur-sí-ri) – dzãc zboarã buni di mbunari (di-arãzbunari, di hãidipsiri) a unui tra s-isihãseascã (di durerli shi cripãrli tsi li ari, etc.); mi duc la cariva s-lji spun durearea tsi u-aduchescu deadun cu el cãndu-lj moari soi di-aproapea; pãrgurisescu, pãrgursescu, pãrãgurisescu
{ro: consola; prezenta condoleanţe}
{fr: consoler; présenter des condoléances}
{en: console; offer condolences}
ex: u pãrigursea cum putea shi-lj dzãtsea s-facã inimã shi s-nu plãngã; ti-atsea-lj pãrigursi sh-lã dzãsi, cã nu-i tsiva

§ pãrigursit (pã-ri-gur-sítŭ) adg pãrigursitã (pã-ri-gur-sí-tã), pãrigursits (pã-ri-gur-sítsĭ), pãrigursiti/pãrigursite (pã-ri-gur-sí-ti) – tsi-lj si dzãc zboarã di mbunari cãndu (truplu i) suflitu-lj easti mplin di dureari; pãrgurisit, pãrgursit, pãrãgurisit
{ro: consolat; căruia i s-au prezentat condoleanţe}
{fr: consolé; à qui on a présenté des condoléances}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

virin

virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu

§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini

§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz

§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}

§ virinat (vi-ri-nátŭ) adg virinatã (vi-ri-ná-tã), virinats (vi-ri-nátsĭ), virina-ti/virinate (vi-ri-ná-ti) – cari lo virin; tsi-lj si deadi s-lja virin;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn