DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiun1

agiun1 (a-gĭúnŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – stau nimãcat cã u voi (trã preasinj); stau nimãcat cã nu am mãcari cãtã-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimãcat; tsãn preasinj
{ro: flămânzi, posti}
{fr: être affamé, faire maigre, jeûner}
{en: starve, fast}
ex: earna aestã vai agiunats (nu va s-avets mãcari cãtã va vã lipseascã); moashili agiunã (tsãn preasini); si-lj vedz cã tut agiunã

§ agiunedz (a-gĭu-nédzŭ) vb I agiunai (a-gĭu-náĭ), agiunam (a-gĭu-námŭ), agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) – (unã cu agiun1)
ex: s-lj-alasã s-agiuneadzã (s-nu mãcã, s-armãnã agiunj); pãreasinjli a Pashtilui agiunãm (tsãnem preasinj); agiuneadzã (tsãni preasinj) cati Vinjiri

§ agiunat (a-gĭu-nátŭ) adg agiunatã (a-gĭu-ná-tã), agiunats (a-gĭu-nátsĭ), agiunati/agiunate (a-gĭu-ná-ti) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu mãcã trã preasinj
{ro: flămânzit, postit}
{fr: affamé, qui fait maigre, jeûné}
{en: starved, fasted}

§ agiunari/agiunare (a-gĭu-ná-ri) sf agiunãri (a-gĭu-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiunã; nimãcari, aveari foami, tsãneari preasinj
{ro: acţiunea de a flămânzi, de a posti; flămânzire, postire}
{fr: action d’être affamé, de faire maigre, de jeûner}
{en: action of starving, of fasting}

§ agiun2 (a-gĭúnŭ) adg, adv agiunã (a-gĭú-nã), agiunj (a-gĭúnjĭ), agiuni/agiune (a-gĭú-ni) – nimãcat, tsi lj-easti foami, tsi nu-ari mãcatã di multu chiro;
(expr:
1: agiun, suptu di cãtush = multu di multu agiun;
2: inimã agiunã = cari easti nimãcat; nimãcari)
{ro: flămând}
{fr: affamé}
{en: starved}
ex: hiu agiun (nimãcat); di-agiun (cãndu tsã easti multã foami) mãts sh-urdzãts; agiunlu sh-cumãts nyiseadzã; sãtulu nu pistipseashti agiunlu; cum yini seara curmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mãcã; agiun acasã, mãcã trei cireapuri di pãni; seara-atsea s-culcarã agiunj (nimãcats); cãdzu mpadi di inimã agiunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anustu

anustu (á-nus-tu) adg anustã (á-nus-tã), anushtsã (á-nush-tsã), anusti/anuste (á-nus-ti) – tsi nu-ari gustu; tsi easti fãrã nustimadã; tsi ari nustimadã nibunã; tsi da greatsã; tsi fatsi omlu s-voamã; agnusos, gritsos
{ro: fad, fără gust, anost}
{fr: fade, fastidieux}
{en: insipid, tasteless, dull}
ex: om anustu (fãrã nustimadã, tsi tsã da agnos); feata easti mushatã ma anustã (fãrã gustu); carnea di buvulitsã easti anustã (cu gustu nibun, tsi tsã da greatsã); yitria tsi loai easti anustã (fãrã gustu, nj-da greatsã)

§ anusteatsã (a-nus-teá-tsã) sf anustets (a-nus-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã anustu; atsea tsi-aducheashti omlu cãndu tsiva nu-ari gustu i nustimadã; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini s-voamã; anustii, greatsã, agnos; (fig: anusteatsã = glãrimi)
{ro: lipsă de gust, dezgust}
{fr: dégoût}
{en: disgust, distaste, dislike}

§ anustii/anustie (a-nus-tí-i) sf anustii (a-nus-tíĭ) – (unã cu anusteatsã)
ex: zburãm un stog di anustii (fig: glãrinj)

§ anustescu (a-nus-tés-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-tíĭ), anusteam (a-nus-teámŭ), anustitã (a-nus-tí-tã), anustiri/anustire (a-nus-tí-ri) – mi fatsi s-cher gustul i mirachea trã tsiva, trã un lucru; nj-si lja di pristi inimã; nj-adutsi ca greatsã tu inimã; nj-da greatsã; mi fatsi s-vom; anustsãscu, agnusescu, agnusedz
{ro: (se) dezgusta, anosti}
{fr: affadir, (se) dégoûter}
{en: disgust}
ex: s-anusti (lj-vinji greatsã); nji si anusti (nj-deadi greatsã) ca carnea di cal; nji s-anustirã pãreasinjli (nj-si featsirã fãrã gustu; nj-si loarã di pristi inimã); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi inimã, mi sãturai di tini)

§ anustit (a-nus-títŭ) adg anustitã (a-nus-tí-tã), anustits (a-nus-títsĭ), anustiti/anustite (a-nus-tí-ti) – tsi ari chirutã gustul i mirachea s-facã un lucru; tsi-lj s-ari loatã di pristi inimã; tsi-lj yini greatsã; anustsãt, agnusit, agnusat
{ro: dezgustat, anostit}
{fr: affadi, dégoûté}
{en: disgusted of, sick of}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asot

asot (á-sotŭ) adg asotã (á-so-tã), asots (á-sotsĭ), asoti/asote (á-so-ti) – tsi nu s-saturã vãrnãoarã di-atseali tsi ari sh-caftã s-aibã cãt ma multu; cari nu s-aducheashti vãrãoarã fãnãtit; tsi nu s-saturã vãrnãoarã di tsi ari, di mãcari sh-di beari; lemargu, tãmah, tãmã-chear, limos, lingarsu, lixur, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu
{ro: nesăţios}
{fr: gaspilleur, insatiable}
{en: insatiable}
ex: nu easti avoleto si intrã pãreasinjli tru inima mbitatlui shi a asotlui (nisãturatlui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carnaval

carnaval (car-na-válŭ) sm fãrã pl – chirolu ninti di pãreasinjli mãri, cãndu laolu dit multi milets dit lumi yiurtisescu ndauã dzãli, cãndu oaminjlji cãntã, gioacã, fac chefi, s-fac tiptili, si nvescu cu stranji caraghioasi, sh-anvilescu fãtsli cu mutsuni, etc.
{ro: carnaval}
{fr: carnaval}
{en: carnival}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuituescu

cuituescu (cuĭ-tu-ĭés-cu) vb IV cuituii (cuĭ-tu-íĭ), cuitueam (cuĭ-tu-ĭámŭ), cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) – minduescu, ãnj ticneashti, ãnj treatsi prit minti, nj-aduc aminti
{ro: gândi, aminti}
{fr: penser, songer, se rappeler}
{en: think, remember}
ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) Dumnidzãlu sh-nu mi-alãsã

§ cuituit (cuĭ-tu-ítŭ) adg cuituitã (cuĭ-tu-í-tã), cuituits (cuĭ-tu-í-tsĭ), cuituiti/cuituite (cuĭ-tu-í-ti) – minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti
{ro: gândit, amintit}
{fr: pensé, songé, rappelé}
{en: thought, remembered}

§ cuituiri/cuituire (cuĭ-tu-í-ri) sf cuituiri (cuĭ-tu-írĭ) – minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti
{ro: acţiunea de a gândi, de a aminti; gândire, amintire}
{fr: action de penser (songer, se rappeler)}
{en: action of thinking (remembering)}
ex: pãreasinjli suntu hrana a aschitiilor shi elefteria-a amãrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea aminti) a oaminjlor la Dumnidzã

§ cuitescu (cuĭ-tés-cu) vb IV cuitii (cuĭ-tíĭ), cuiteam (cuĭ-teámŭ), cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)
ex: di multi ori ti cuiteam (mi mindueam la tini), cãndu earam singur; ari cari s-lu cuiteascã (s-lu-aducã aminti); nj-u cuitescu (minduescu, mi ntreb), cum di nu nj-ari pitricutã di-ahãt chiro unã pusulã; s-mi cuiteshti (s-ts-aduts aminti di mini) cãtivãrnãoarã

§ cuitit (cuĭ-títŭ) adg cuititã (cuĭ-tí-tã), cuitits (cuĭ-tí-tsĭ), cuititi/cuitite (cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

§ cuitiri/cuitire (cuĭ-tí-ri) sf cuitiri (cuĭ-tírĭ) – (unã cu cuituiri)

§ acuitescu (a-cuĭ-tés-cu) vb IV acuitii (a-cuĭ-tíĭ), acuiteam (a-cuĭ-teámŭ), acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitiri/acuitire (a-cuĭ-tí-ri) – (unã cu cuituescu)

§ acuitit (a-cuĭ-títŭ) adg acuititã (a-cuĭ-tí-tã), acuitits (a-cuĭ-tí-tsĭ), acuititi/acuitite (a-cuĭ-tí-ti) – (unã cu cuituit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fac

fac (fácŭ) (mi) vb III shi II feci (fécĭŭ), fãtseam (fã-tseámŭ), faptã (fáp-tã), fatsiri/fatsire (fá-tsi-ri) shi fãtseari/fãtseare (fã-tseá-ri) –
1: adar (tsiva, un lucru); plãsedz unã lugurii tsi nu s-ari adratã vãrãoarã ninti; (fig:
1: fac = (i) alãxescu paradz xenj tu paradz di-a loclui, di-unã tinjii tu altã tinjii, etc.; (ii) fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) dzãc; (iv) (mi-)amintu, (mi) fet; (v) (mi) fac taha, (mi) prifac; (vi) (l-)cãndãrsescu, (lu-)apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ghini; expr:
2: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “fac” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) fac pãzari = pãzãripsescu; (ii) fac mãyi = mãyipsescu; (iii) fac aveari = avutsãscu; (iv) fac aradã = arãdãpsescu; (v) nj-si fatsi njilã = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hãrgi (exudi) = hãrgiuescu (xudipsescu); etc.;
3: pomlu fatsi poami, ayita fatsi auã, agrili fac grãni, etc. = pomlu da poami, ayita da auã, agrili da grãni, etc.;
4: poamili (auãli, grãnili, etc.) s-fac = poamili (auãli, grãnili, etc.) asescu, s-coc;
5: cãt fatsi aestu lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; cãt custuseashti (custiseashti) aestu lucru; cãt caftsã tr-aestu lucru;
6: feci unã tehni; feci araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai unã tehni; nvitsai ti-araftu (ti dascal, ti preftu, etc.);
7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, armãn multu chiro (tu-un loc);
8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi mi-arãseashti, cum nji sã ndreadzi huzmetea;
9: mi fac pri mini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) pri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili;
10: l-fac cumãts = l-vatãm;
11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu;
12: hiu di mumã faptu = escu multu gioni;
13: lj-fac tuts paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hãrgiuescu;
14: aljumtrea nu s-fatsi = cã vrei i cã nu vrei, lipseashti s-u fats;
15: cãts pãradz ãnj fatsi chealea = cãti pot s-fac, cãt escu acshu s-fac;
16: u fac naparti = fug, u cãrtsãnescu, li-aspel, u-angan cãtsaua, etc.;
17: lj-fac muntsãlj padi = alag pristi tut loclu, munti sh-padi;
18: fac zbor (cu cariva) = zburãscu, mi aduchescu (cu cariva);
19: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudusescu;
20: nj-si pari cã mi fac ninga nãoarã = nj-easti multu ghini;
21: unã videari tsi-lj fac = cum ãl vidzui, dit oara tsi-l vidzui;
22: unã-nj fatsi (unã nj-easti, unã soi easti);
23: ãlj fac unã = lj-dau unã, lu-agudescu;
24: fãtsem zbor = n-aduchim, him sinfuni;
25: mi fac mari = crescu;
26: fã-ti ma nclo = du-ti, minã-ti ma nclo
27: fac carti = mi duc la sculii sã nvets carti)
{ro: face; comite; produce; evalua; valora, târgui; schimba (bani); preface; transforma, câştiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (coace); dirija; parcurge; coborî; sta, locui, zice; (se) naşte; fi; (se) ocupa; trebui; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mut2

mut2 (mútŭ) (mi) vb I mutai (mu-táĭ), mutam (mu-támŭ), mutatã (mu-tá-tã), mutari/mutare (mu-tá-ri) –
1: min un lucru dit loclu iu s-aflã tra s-lu duc tu-un altu;
2: fug dit casa iu shed sh-mi duc sã stau tu-unã altã casã;
3: analtsu, portu tsiva (hãrãi) deanumirea; min, duc, fug, strãmut, scol, alãxescu, portu, analtsu, alin, etc.;
(expr:
1: l-mut; lj-mut lucri, casa, etc. = l-fur, lu mprad, lj-arichescu lucri, etc.;
2: mut cãnticlu = ljau s-cãntu, deadun cu cariva altu, sh-cu-unã altã boatsi, ma nsus i ma nghios;
3: mut caplu = mi scol, lj-au armili contra-a unui afindico, a chivernisiljei, etc.);
4: mut mãna = analtsu mãna tra s-lu-agudescu (s-dau) pri cariva;
5: mut measa = ljau mãcarea di pri measã;
6: lj-mut coada = lu-alavdu, cu tuti cã nu-ahãrzeashti alãvdari;
7: mut loclu (muntsãlj, valea, etc.) = fac loclu s-arãsunã di-aurlãrli shi zghicurli-a meali;
8: mutã-ts mintea = alãxea-ts mintea;
8: nji si mutã mintea = glãrescu, nj-fudzi mintea)
{ro: muta; (se) muta cu locuinţa; ridica, purta, răscula, etc.}
{fr: changer de place, déplacer; déménager; lever, se rebeller, etc.}
{en: move, remove, displace, raise, revolt, etc.}
ex: mutã-ti (minã-ti, fudz) di-aoa; ficior, mutã-u
(expr: alãxeats-u) mintea; sã s-mutã (s-fugã) dit hoara atsea; cãsharea va u mutãm (va lj-alãxim loclu sh-va u dutsem) didindi; hãrãi pri cheptu mutã; doilji s-mutarã (s-anãltsarã) multu nsus; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã; mutã-ti ncoa s-nu ti-agudeacã; li mutai tuti dit loc (li minai, lã alãxii loclu); adzã nã mutãm (fudzim dit casa iu shidem sh-nidzem tu-unã altã casã); shi-lj mutã tutã casa
(expr: lj-furã tut tsi-avea n casã); gheganjlji tsi nã mutã
(expr: furã) caljlji; l-mutã cãnticlu
(expr: nchisi, lo s-cãntã); vãsiljelu vitsin mutã cap
(expr: si sculã contra); doilji nãsh caplu sh-mutarã
(expr: si scularã); ahtãri suntu-arbineshlji di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); amirãlu mutã
(expr: sculã, featsi s-arãsunã) loclu di-aurlãri; nveasta-lj mutã
(expr: scoalã, fatsi s-arãsunã) munti sh-vali; s-mutã measa
(expr: s-loarã mãcãrli di pri measã), sh-amirãlu lj-acljimã tuts cuscrilj shi acljimatslji a lui tu grãdinã; ficior, mutã-u
(expr: alãxea-ts-u) mintea, cã va s-u pats; cãsmetea-a omlui nu s-mutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn