|
|
pãreaclji/pãreaclje
pãreaclji/pãreaclje (pã-reá-clji) sf pãreclji (pã-ré-clji) – parei di dauã lucri tsi suntu di idyea soi sh-cari s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.); parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; preaclji, zivgari, ciftei, giugii, jugii;
(expr: nu-am pãreaclji (tu giunatic, mushuteatsã, etc.) = nu-ari altu ca mini (tu giunatic, mushuteatsã, etc.))
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: doauã pãreclji di lãpudz; unã pãreaclji di pãputsã; elj s-duc pãreaclji (doi cãti doi); suntu nã pãreaclji mushatã; ts-adutseam unã pãreaclji di tsãruhi; scoasi nã pãreaclji di stranji vãsilicheshti; s-tsã facã doauã pãreclji di stranji, angljigati tu hrisãhi; lji si featsi njilã di pãreaclja amirãreascã; tini nu-ai pãreaclji
(expr: nu-ari altu ca tini n lumi) tu giuneatsã?
§ preaclji/preaclje (preá-clji) sf preclji (pré-clji) – (unã cu pãreaclji)
ex: unã preaclji di curdelji putea s-nj-aducã; sã-nj fats nã preaclji di veri di bãcãri; di preclji di anj him vitsinj shi nu nã cunuscum
§ mpãricljedz (mpã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpãricljai (mpã-ri-cljĭáĭ), mpãricljam (mpã-ri-cljĭámŭ), mpãricljatã (mpã-ri-cljĭá-tã), mpãricljari/mpãricljare (mpã-ri-cljĭá-ri) – bag dauã lucri unã ningã-alantã tra s-fac unã pãreaclji; bag unã buluchi di hiintsi i lucri tu-aradã doauã cãti doauã; bag deadun (lji ncurun) unã muljari cu-un bãrbat; fac unã pãreaclji dit unã pravdã mascurã sh-feaminã; mpãreclju, pãricljedz
{ro: împerechea}
{fr: apparier, arranger deux par deux}
{en: pair, couple, match, arrange two by two}
ex: mpãricljadzã pãrpodzli cã suntu-amisticati; si mpiricljarã purumbul cu purumba
cifte1
cifte1 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – parei di dauã lucri tsi suntu di-unã soi (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.) shi s-aflã di-aradã deadun; parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; pãreaclji, preaclji, zivgari, giugii, jugii;
(expr: cifte (ca adg, adv) = tsi easti cu sots; tsi nu easti tecã)
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: tsintsi nu easti numir cu cifte (cu preaclji, cu sots); cifte i tecã?
(expr: cu sots i fãrã sots?)
§ ciftei/ciftee (cif-té-i) sf ciftei (cif-téĭ) – (unã cu cifte1)
ex: lj-ahãrzi unã ciftei (pãreaclji) di pishtolj
§ cifte2 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – tufechi ti chiniyi (ti-avinari agruprici) cu dauã glupuri (unã ciftei, unã preaclji di sulinari prit cari trec curshunjli); tufechi
{ro: puşcă de vânătoare cu două ţevi}
{fr: fusil de chasse à deux canons}
{en: hunting rifle with two barrels}
cizmã
cizmã (cíz-mã) sf cizmi/cizme (cíz-mi) – pãputsã cu gusha multu analtã (tsi poati s-agiungã pãnã la dzinuclji sh-cãtivãrãoarã sh-ma nsus) purtat di-aradã cãndu nafoarã ari multã apã, lãschi i neauã; cijmã, podimã, pudimatã, pudumatã, gãmashi, scornã, shtiflã, etc.;
(expr: fur cu cizmi = fur veclju tsi ari bãnatã ca fur multsã anj, cari sh-cunoashti ghini lucrul cã lu-ari faptã multu chiro)
{ro: cizmă}
{fr: botte}
{en: boot}
ex: yini cãvalã sh-cu cizmi (pudimati, gãmashi) tu cicior; purta cizmi-aroshi
§ cijmã (cíj-mã) sf cijmi/cijme (cíj-mi) – (unã cu cizmã)
ex: ari-acasã nã preaclji di cijmi (pudimati); la ushi vidzu nã pãreaclji di cijmi, tuti lucrati cu amalamã; bãgats-vã cijmili
cljag
cljag (cljĭágŭ) sn cljaguri (cljĭá-gurĭ) –
1: luguria cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cashlu (sh-cari s-aflã tu stumahea-a prãvdzãlor tiniri tsi mãcã sh-aroamigã earba); piteauã, zaci, arãndzã, maeauã, mãeauã;
2: cumatã di sãndzi acãtsat (ncljigat, pihtusit, di-aradã tu vina-a omlui, tsi poati s-u-astupã shi s-lj-aducã moartea); (fig:
1: cljag = aveari; expr:
2: ari (bag, acats) cljag = ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) arãndzã, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; acãtsã vlagã)
{ro: ferment, cheag}
{fr: présure; caillette; caillot}
{en: rennet; clot (of blood)}
ex: cashlu nu s-adarã fãrã cljag; cumãts di cljag di sãndzi; cljaglu (arãndza) di njel i di ed va tsãneari
§ ncljeg (ncljĭégŭ) (mi) vb I ncljigai (nclji-gáĭ), ncljigam (nclji-gámŭ), ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigari/ncljigare (nclji-gá-ri) – fac (laptili, sãndzili, etc.) s-acatsã cljag; bag cljag (piteauã, zaci) tu lapti ta sã ngroashi shi s-lu fac cash; bag maeauã tu lapti sh-lu fac mãrcat; bag tsiva tu apã (dzamã, etc.) si sã ngroashi tra si s-facã muzgoasã (mixoasã, etc.); cljeg, ancljeg, ãncljeg, pihtusescu;
(expr:
1: ncljeg (ndoi paradz) = amintu, adun, tsãn, fac (bag, acats) cljag, fac aveari;
2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, mushutsãscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati;
3: easti om ncljigat = easti om ghini nviscut (stulsit), cu lucri shi stranji mushati)
{ro: închega, coagula}
{fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense}
{en: curdle, coagulate, clot; to make it denser}
ex: sãndzili sã ncljiga pri cioariclu albu; laptili ncljigã (s-acãtsã icã s-featsi mãrcat i cash); somnul ncljagã oslu (l-fatsi ma ndisat oslu); sã ncljigã (ngrushe) zaharea; mãrcaturli sã ncljigarã (s-acãtsarã); tutã eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz
(expr: s-fac aveari); featsi multã fumealji ma nu putu s-lji ncljagã
(expr: s-lji tsãnã, s-lji facã s-bãneadzã); u ncljigarã (fig: stulsirã, umplurã) di mushutets
§ ncljigat (nclji-gátŭ) adg ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigats (nclji-gátsĭ), ncljigati/ncljigate (nclji-gá-ti) – tsi ari acãtsatã cljag; cljigat, ancljigat, ãncljigat, pihtusit
{ro: închegat, coagulat}
{fr: caillé, coagulé, rendu plus dense, consistent}
curdelji/curdelje
curdelji/curdelje (cur-dé-lji) sf curdelji/curdelje (cur-dé-lji) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, cundurã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã, etc.
{ro: pantof, gheată}
{fr: soulier, bottine}
{en: shoe, boot}
ex: sh-adrã ficiorlu unã pãreaclji di curdelji di her; nj-cãdzu patlu (tãcunea) di la unã curdelji
§ curdilar (cur-di-lárŭ) sm curdilari (cur-di-lárĭ) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pãputsã; curdilã, cunduragi, pãpugi, pupugi, pãputsar, etc.
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
§ curdilã (cur-di-lắ) sm curdiladz (cur-di-ládzĭ) – (unã cu curdilar)
dispãricljari/dispãricljare
dispãricljari/dispãricljare (dis-pã-ri-cljĭá-ri) sf – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljidispãricljat
dispãricljat (dis-pã-ri-cljĭátŭ) adg – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljidispãricljedz
dispãricljedz (dis-pã-ri-cljĭédzŭ) (mi) vb I – vedz tu pãreaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãreacljiisea
isea (í-sea) adv –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs
§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea
§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati
§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)
§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)
manoleac
manoleac (ma-nó-leacŭ) adg manoleacã (ma-nó-lea-cã), manoleats (ma-nó-leatsĭ), manoleatsi/manoleatse (ma-nó-lea-tsi) – (om) tsi lu-arãseashti s-bãneadzã singur; axolit, shungru, singur, munolcu
{ro: solitar}
{fr: homme solitaire, insociable}
{en: solitary man}
§ munolcu (mu-nól-cu) adg munolcã (mu-nól-cã), munoltsi (mu-nól-tsi), munoltsi/munoltse (mu-nól-tsi) – tsi easti un singur; tsi easti fãrã pãreaclji; singur, shungru, manoleac, axolit
{ro: solitar, nepereche}
{fr: seul, impair}
{en: alone, single}
misurã1
misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn
§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}
§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj
§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)
§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;