DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

meu

meu (a méŭ) pr pos a mea (a meá) shi a meaea (a meá-ĭa), a mei (a méĭ), a meali/meale (a meá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui tsi ari un lucru; zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel tsi zburashti; a njeu, a mel, nju
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: nuclu-a meu s-uscã; nearcã-a mea mi ncaci; earba nu-i a mea, livãdzli suntu-a meali; oaspitslj-a mei vinjirã; easti a mea banã; di partea-a meaea (mea, meauã) pots s-fudz; dupã moartea-a meaea (a mea); a meali nu vinjirã

§ a miui (a mi-úĭ) pr pos a miljei (a mi-ljĭéĭ), a mior (a mi-órŭ), a milor (a mi-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a meu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al meu}
{fr: le mien}
{en: ours}
ex: a suflitlui a miui (atsel a meu); a casãljei a miljei (atsea a mea) ãlj deadirã foc; a fratslor a mior (atsei a mei; icã, a fratslor a mei); li ded a featilor a milor (atseali a meali)

§ mu3 (-mú) shi m (-m) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a meu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) –
ex: of! of! caplu-mu (mu = a meu); Dumnidzale-mu (mu = a meu), agiutã-nj; tsi nj-adari, bãrbate-m (m = a meu)?; lea, dado-m (m = a mea) yinu s-ti bash!

§ a mel (a mélŭ) pr pos a meauã (a meá-ŭã), a melj (a méljĭ), a meali/meale (a meá-li) – (unã cu a meu)
ex: pãrãmithlu a mel; fratili a mel nu mi va; a mel vinji singur; si-nj ti-aduc la casa-a meauã; dã-nj frãmtea a tauã, pirushana-a meauã; lea, moasha-a meauã

§ a milui (a mi-lúĭ) pr pos a miljei (mi-ljĭéĭ), a miljor (mi-ljĭórŭ), a milor (a mi-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: lj-u deadirã a ficiorlui a milui (atsel a meu); a miljor (a-atsilor a mei) nu lã pãru ghini; a milor (a-atsilor a meali) dzã-lã s-nu s-minã di-aoa

§ a njeu (a njĭéŭ) pr pos a nja (a njĭá), a njei (a njĭéĭ), a njali/njale (a njĭá-li) shi nj2 (-njĭ) pr pos invar – (unã cu a meu)
ex: nu-nj vidzush gionili a njeu?; a njei ascãparã di bileadz; suflitu-nj trimbura (-nj = a meu; icã scriat suflitlu nj-trimbura, nj- easti pr pirs I = nji, a njia); inima-nj (nj = a mea) acãtsã sã-nj batã (nj = a njia); cãtse, Hriste-nj (nj = a meu), nu nj-alash (nj = a njia) soea s-intrã?; oili-nj li tumshu (-nj = a meali; icã scriat oili nj-li tumshu, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, trã mini); sotsli-nj vinjirã trã numã-acasã (-nj = (sotslji) a mei; icã scriat sotslji nj-vinjirã, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, la mini); di mãrata-nj (nj = a mea), njilãea-ti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minciunã

minciunã (min-cĭú-nã) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – zbor i hãbari tsi-u spuni omlu ca dealihea (di-aradã, cãndu shtii cã nu easti dealihea) cu scupolu ca s-lu-arãdã (s-lu-aplãnãseascã) pri cariva; minciuni, psemã, ealani, yealani, arãdeari;
(expr:
1: minciunã di la hani; minciunã cu coarni; minciunã cu coadã, minciunã gurguljitoasã = minciunã multu mari;
2: trag (cruescu, scot, fac, lj-cãrtsãnescu, etc.) minciunj = dzãc minciunj, lu (u, lji, li) arãd;
3: trec, acatsã minciunjli = minciunjli suntu pistipsiti, lumea li lja trã dealihea;
4: nj-acãtsã ghini minciuna = mi pistipsirã sh-aestu lucru nji ndreapsi huzmetea;
5: arup loclu di minciunj = suntu multu minciunos, dzãc mash minciunj;
6: hiu adrat di minciunj; gura nj-easti nvitsatã cu minciunj = hiu bun la spunearea di minciunj, mi-arãseashti sã spun minciunj, escu mari minciunos;
7: minciuna s-aleadzi ca untulemnul pisti apã = nu pots s-u-ascundzi minciuna, va s-easã tu migdani “ca untulemnul tu apã”)
{ro: minciună}
{fr: mensonge}
{en: lie}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tsi-i tu mãnã, nu-i minciunã; cu minciuna ngushti, multu s-prãndzã, ma nu shi s-tsinj; feata-a lui easti neashtirnatã shi ari multi minciunj; lamnja li umplu di fricã di minciuna-a vulpiljei; cai lja di ureaclji minciunjli a lui?; el scoati
(expr: dzãtsi) minciunj; ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã
(expr: lã dzãsi unã minciunã multu mari); acãtsã s-facã minciunj
(expr: s-dzãcã minciunj) shi s-arãdã lumea; s-nu-nj trapsi (s-nu-nj dzãcã) nã minciunã!; sh-io di minciunj hiu adrat
(expr: hiu mari minciunos), dzãtsi Chitlu; nj-dzãsi prifteasa, “minciunj, prefte, cari ti-arãsi?”; minciuna spusã nãoarã, nu s-bagã tu cornu altãoarã; sh-u nvitsã gura cu minciunj
(expr: easti-un mari minciunos), shi s-va s-aspunã alihea, nu poati

§ minciuni/minciune (min-cĭú-ni) sf minciunj (min-cĭúnjĭ) – (unã cu minciunã)
ex: tra s-nu vã dzãcã minciunea

§ minciunami/minciuname (min-cĭu-ná-mi) sf fãrã pl – multi minciunj
{ro: minciuni multe}
{fr: beaucoup de mensonges}
{en: full of lies}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnghii

pãnghii (pãn-ghí-i) sf pãnghii (pãn-ghíĭ) – bana nitinjisitã tsi u duc putanili; bana tsi u duc atselj tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui ca, bunãoarã, s-bea, s-mãcã, s-glindiseascã, s-bagã tu-ashtirnut deadun muljeri sh-bãrbats, etc.; purnilji, curvãrilji, putãnlichi, earanlãchi
{ro: curvie, desfrâu, voluptate}
{fr: prosti-tution, débauche, dévergondage}
{en: prostitution, debauchery}
ex: nu sh-agãrshirã pãnghiili (purniljili) shi pãrãmitili a sor-sai; pãnghia easti urãtã di tuts a noshtri

§ purnilji/purnilje (pur-ní-lji) sf purnilji (pur-ní-lji) – (unã cu pãnghii)

§ pãnghios (pãn-ghĭósŭ) adg pãnghioasã (pãn-ghĭŭá-sã), pãnghiosh (pãn-ghĭóshĭ), pãnghioasi/pãnghioase (pãn-ghĭŭá-si) – atsel tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (purnjilji); purnu, fatigei, pushtu, pushtean, aspartu, palju-om {ro curvar, depravat, nedemn, josnic, lasciv}
{fr: débauché, dévergondé, lascif, indigne}
{en: debauched, lewd}
ex: din gura-a lui, nu insha vãrnãoarã grairi pãnghioasi (nitinjisiti)

§ purnu2 (púr-nu) adg purnã (púr-nã), purnji (púr-nji), purni/purne (púr-ni) – (unã cu pãnghios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrãmit

pãrãmit (pã-rã-míthŭ) sn pãrãmiti/pãrãmite (pã-rã-mí-thi) – isturii scoasã dit mintea-a omlui, cu amiradz, cu gionj-aleptsã sh-mushatili-a loclui, cu lãmnji, etc., tsi moashili li spun a njitslor tra s-lji facã s-doarmã (di-aradã scoasã di laolu di-aoa sh-un chiro, sh-armasã di la pãpãnj-strãpãpãnj); pãrãmis, pãrmit, pãrmis, pirmit, pirmis, (fig: pãrãmit = (i) isturii (pãrãvulii) tu cari s-aspun fapti, tihisiri, ugoadi, huneri, etc., dealihea i scoasã dit mintea-a omlui; (ii) faptã armasã ca unã pãrãmii (zbor) tsi s-avdi tu lao; (iii) minciunj, glãrinj, chirturi, papardeli, curcufexali, etc.)
{ro: basm, poveste}
{fr: conte (d’enfants)}
{en: children story, fairy tale}
ex: pãrãmit vrut, pãrãmit vã spush; ãl bãgã s-lj-aspunã vãrã pãrãmit, s-treacã oara; dupã tsi tuts aspusirã cari un cãntic cari un pãrãmit; lã dzãsi s-lu-alasã s-dzãcã un pãrãmit; agiumsi pãrãmit (fig: zbor, pãrãmii) ãn hoarã; nu s-agãrshirã pãnghiili shi pãrãmitili a sor-sai (fig: isturiili tsi s-avdza ti sor-sa)

§ pãrãmis (pã-rã-mísŭ) sn pãrãmisi/pãrãmise (pã-rã-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: lji spunea pãrãmisi

§ pãrmit (pãr-míthŭ) sn pãrmiti/pãrmite (pãr-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: pãrmit shteam, pãrmit aspush; pãrmitlu a meu easti shcurtu; ca pãrmitlu di tru cãrtsã

§ pãrmis (pãr-mísŭ) sn pãrmisi/pãrmise (pãr-mí-si) – (unã cu pãrãmit)
ex: ts-pãru un pãrmis; trec ca n yis sh-ca tu pãrmis; ca moashili cãndu spun pãrmisi

§ pirmit (pir-míthŭ) sn pirmiti/pirmite (pir-mí-thi) – (unã cu pãrãmit)
ex: bãgarã s-aspunã catiun cãti un pirmit

§ pirmis (pir-mísŭ) sn pirmisi/pirmise (pir-mí-si) – (unã cu pãrãmit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn