DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bilbilj2

bilbilj2 (bil-bíljĭŭ) sm bilbilj (bil-bíljĭ) – fluearã (piscã, pilipiscã) faptã di tsarã (clisã, loc) coaptã tu cireap cu cari si scoati un shuirat, cãndu cariva suflã prit nãsã
{ro: fluier de lut}
{fr: sifflet en terre cuite}
{en: whistle made of baked clay}
ex: nj-acumpãrã dada di la pãniyir un bilbilj (fluearã di loc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãnãyir

pãnãyir (pã-nã-yírŭ) sn pãnãyiri/pãnãyire (pã-nã-yí-ri) – yiurti-sirea tsi s-fatsi ti numa-a unui ayi; adunari mari m pãzari (tu misu-hori i mardzinea di cãsãbã) iu oaminjlji vindu sh-acumpãrã lucri, yiurtisescu sh-glindisescu, fac chefi (cu mãcari, beari sh-cãntari), etc.
{ro: sărbătoare patronală; bâlci}
{fr: fête patronale; foire}
{en: patronal festival; fair}
ex: s-fatsi pãnãyir mari la Ayiu-Naunj; trã Stã-Vinjiri shi trã Stã-Mãria-Atsea Marea, armãnjlji au pãnãyiri; prãmãteftul ishi la pãnãyiri; tatã-nju-i la pãnãyir; mi duc la pãnãyir; di la pãnãyir acumpãrai cãprinã eftinã; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; nu tricurã multu-putsãni dzãli shi prãmãteftul ishi la pãnãyiri

§ pãniyir (pã-ni-yírŭ) sn pãniyiri/pã-niyire (pã-ni-yí-ri) – (unã cu pãnãyir)
ex: fui tu pãniyir

§ pãnã-yirescu (pã-nã-yi-rés-cu) adg pãnãyireascã (pã-nã-yi-reás-cã), pãnãyireshtsã (pã-nã-yi-résh-tsã), pãnãyireshti/pãnãyireshte (pã-nã-yi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pãnãyirlu; (ca) di (la) pãnãyir
{ro: de sărbătoare, de bâlci}
{fr: de foire, forain}
{en: of fair}
ex: dugãnjli pãnãyireshti (di la pãnãyir) suntu nviliti cu pãndzã sh-rãgoazi

§ pãniyirescu (pã-ni-yi-rés-cu) adg pãniyireascã (pã-ni-yi-reás-cã), pãniyireshtsã (pã-ni-yi-résh-tsã), pãniyireshti/pãni-yireshte (pã-ni-yi-résh-ti) – (unã cu pãnãyirescu)

§ pãniyirsescu (pã-ni-yir-sés-cu) vb IV pãniyirsii (pã-ni-yir-síĭ), pãniyirseam (pã-ni-yir-seámŭ), pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) – yiurtisescu dzua-a unui ayi; nj-yiurtisescu numa; aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã di sãrbãtoari cu ziafetea tsi u fac; yiurtisescu, sãrbãturescu
{ro: sărbători, celebra}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pantofã

pantofã (pan-tó-fã) sf pantofi/pantofe (pan-tó-fi) – atsea tsi sh-bagã omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh-lu-anvileascã shi s-poatã s-imnã nafoarã pri cali (pri uscat, prit ploai, lãschi sh-neauã); pãputsã, puputsã, curdelji, cundurã, pantofã, podimã, scornã, gãmashi, calupodi, cãlipodã; stivalji, stifaletã, stivaletã, shtiflã, etc.
{ro: pantof}
{fr: soulier}
{en: shoe}
ex: ncaltsã-ts pantofili (pãputsãli)

§ pantufar (pan-tu-fárŭ) adg pantufarã (pan-tu-fá-rã), pantufari (pan-tu-fárĭ), pantufari/pantufare (pan-tu-fá-ri) – omlu tsi fatsi, mirimitiseashti i vindi pantofi; pãputsar, pãpugi, pupugi, cunduragi, curdilar, curdilã; tsingar, tsãruhar, tsãrhã
{ro: cizmar}
{fr: cordonnier}
{en: shoemaker}
ex: cai pantufar (pãputsar), cai araftu s-featsi

§ pantufãrii/pantufãrie (pan-tu-fãrí-i) sf pantufãrii (pan-tu-fã-riĭ) – tehnea-a omlui tsi-adarã i mirimitiseashti pãputsã; ducheani iu s-fac, iu s-vindu shi iu s-mirimitisescu pantofi; pãputsãrii, cunduragilãchi
{ro: meseria de cizmar; cizmărie}
{fr: métier du cordonnier; cordonnerie}
{en: shoe store; shoemaker’s trade; shoemaker’ shop}

§ pantufãra-mi/pantufãrame (pan-tu-fã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di pantufari
{ro: mulţime de cizmari}
{fr: multitude de cordonniers}
{en: multitude of shoemakers}
ex: sh-pantufãramea ari un sãmtu tsi-l pãniyirescu

§ pantufãrescu (pan-tu-fã-rés-cu) adg pantu-fãreascã (pan-tu-fã-reás-cã), pantufãreshtsã (pan-tu-fã-résh-tsã), pantufãreshti (pan-tu-fã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pantofili (cu pantufarlji, etc.)
{ro: de cizmar}
{fr: de cordonnier}
{en: of shoe-maker}
ex: hãlãtsli pantufãreshti (di cari ari ananghi pantufarlu) nu suntu scumpi

§ pandoflã (pan-dóf-lã) sf pandofli/pandofle (pan-dóf-li) – atseali (soi di pãputsã) tsi poartã omlu tu cicior tra s-imnã prit cãljuri; curdelji lishoari tsi s-poartã nafoarã di casã; curdelji, pãputsã, cundurã; unã soi di curdelji fãrã tãcunj tsi s-poartã mash ãn casã; mestrã, mesti, pãtichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrbãtoari/sãrbãtoare

sãrbãtoari/sãrbãtoare (sãr-bã-tŭá-ri) sf sãrbãtori (sãr-bã-tórĭ) – dzuã tsi easti tsãnutã tra si s-aducã aminti (si s-yiurtiseascã) numa-a un ayi (un lucru mari tsi s-featsi, etc.); dzuã astãsitã di stat ca s-hibã unã dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, s-aibã arihati, etc.); yiurtii;
(expr:
1: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari njicã, cu njicã simasii, cari nu s-tsãni di-aradã i s-tsãni mash di putsãnã lumi;
2: sãrbãtoari greauã = sãrbãtoari mari tsi lipseashti tsãneari shi easti yiurtisitã di-aradã di tutã dunjaea;
3: sãrbãtorli = sãrbãtoari tsi s-tsãni ma multi dzãli ca, bunãoarã, dzãlili (sãrbãtorli) di Crãciun, dzãlili (sãrbãtorli) di Pashti;
4: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru;
5: nu s-acatsã sãrbãtorlji di fucãradz = fucãradz nu li-aduchescu sãrbãtorli, cã lipseashti si s-alumtã cu nivoljli)
{ro: sărbătoare}
{fr: fête (religieuse)}
{en: (religious) holiday}
ex: cãndu yin sãrbãtorli
(expr: di Crãciun i di Pashti); mãni easti sãrbãtoari greauã
(expr: sãrbãtoari mari), nu s-lucreadzã; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãdzu nã sãrbãtoari lishoarã, njicã shi nu avea sculii; plãmsirã di harauã sh-u featsirã sãrbãtoari mari; tu hoara-atsea s-fãtsea nã sãrbãtoari mari; la pãlatea-a amirãlui, nã sãrbãtoari mari; nã dzuã, pirindu-sãrbãtoari, fudzi di la sculjo

§ sãrbãturescu1 (sãr-bã-tu-rés-cu) (mi) vb IV sãrbãturii (sãr-bã-tu-ríĭ), sãrbãtuream (sãr-bã-tu-reámŭ), sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturiri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) – tsãn unã dzuã di sãrbãtoari (numã, ayi, etc.); aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã (di-aradã di sãrbãtoari) cu unã ziafeti tsi u fac; yiurtisescu, pãniyirsescu
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate, keep a holiday (saint’s day, name day); entertain}
ex: vurgãramea sãrbãtureashti cu multã sãltãnati ayilji Cosma shi Chiril; cãndu va s-sãrbãturim sh-noi Ayiu-Sava?

§ sãrbãturit (sãr-bã-tu-rítŭ) adg sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturits (sãr-bã-tu-rítsĭ), sãrbãturi-ti/sãrbãturite (sãr-bã-tu-rí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; yiurtisit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn