DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curvã

curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}

§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}

§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}

§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)

§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}

§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}
{en: debauched, prostituted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fatigei

fatigei (fa-ti-gé-i) sm, sf, adg pl(?) – (om) tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (di purnilji, putãnlichi); aspartu, palju-om, pãnghios, pushtu, pushtean, pushtan
{ro: depravat, desfrânat}
{fr: homme de basse étage, dépravé}
{en: vicious, debauched, depraved (person)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãnghii

pãnghii (pãn-ghí-i) sf pãnghii (pãn-ghíĭ) – bana nitinjisitã tsi u duc putanili; bana tsi u duc atselj tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui ca, bunãoarã, s-bea, s-mãcã, s-glindiseascã, s-bagã tu-ashtirnut deadun muljeri sh-bãrbats, etc.; purnilji, curvãrilji, putãnlichi, earanlãchi
{ro: curvie, desfrâu, voluptate}
{fr: prosti-tution, débauche, dévergondage}
{en: prostitution, debauchery}
ex: nu sh-agãrshirã pãnghiili (purniljili) shi pãrãmitili a sor-sai; pãnghia easti urãtã di tuts a noshtri

§ purnilji/purnilje (pur-ní-lji) sf purnilji (pur-ní-lji) – (unã cu pãnghii)

§ pãnghios (pãn-ghĭósŭ) adg pãnghioasã (pãn-ghĭŭá-sã), pãnghiosh (pãn-ghĭóshĭ), pãnghioasi/pãnghioase (pãn-ghĭŭá-si) – atsel tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (purnjilji); purnu, fatigei, pushtu, pushtean, aspartu, palju-om {ro curvar, depravat, nedemn, josnic, lasciv}
{fr: débauché, dévergondé, lascif, indigne}
{en: debauched, lewd}
ex: din gura-a lui, nu insha vãrnãoarã grairi pãnghioasi (nitinjisiti)

§ purnu2 (púr-nu) adg purnã (púr-nã), purnji (púr-nji), purni/purne (púr-ni) – (unã cu pãnghios)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pushclju

pushclju (púsh-cljĭu) adg pushclji/pushclje (púsh-clji), pushclji (púsh-clji), pushclji/pushclje (púsh-clji) – tsi easti atim (tihilai, firaun, etc.) shi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi; pushtu, pushtean, pushtan, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam}
{fr: infâme}
{en: vile, infamous}

§ pushtu (púsh-tu) adg pushtã (púsh-tã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats, paradz, beari, glindisiri, etc.); om tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, etc.); pãnghios, pushtan, pushtean, pushclju, atim, pezevenghiu, firaon, firaun, andihristu, blãstimat, nihit, etc.
{ro: infam, desfrănat, stricat, nemernic}
{fr: infâme, débauché, libertin}
{en: vile, infamous, debauched, libertine}
ex: pi pushti (pãnghiosh) vãrã nu lj-aproachi n casã; nu-avdzã cucotslj-al pushtu (atim, pushclju) di-amirã cum cãntã?

§ pushtean (push-teánu) adg pushteanã (push-teá-nã), pushteanj (push-teánjĭ), pushteani/pushteane (push-teá-ni) – (unã cu pushtu)

§ pushtan (push-tánu) adg pushtanã (push-tá-nã), pushtanj (push-tánjĭ), pushtani/pushtane (push-tá-ni) – (unã cu pushtu)
ex: pushtane shi cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?

§ pushtuescu (push-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV pushtuii (push-tu-íĭ), pushtueam (push-tu-ĭámŭ), pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtui-ri/pushtuire (push-tu-í-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, am-brats, angãljisescu, ncurpiljedz, hiritsescu, gugustedz
{ro: îmbră-ţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}

§ pushtuit (push-tu-ítŭ) adg pushtuitã (push-tu-í-tã), pushtuits (push-tu-ítsĭ), pushtui-ti/pushtuite (push-tu-í-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, angãljisit, ncurpiljat, hiritsit, gugustat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tileac

tileac (ti-leácŭ) sm tileats (ti-leátsĭ) – ficiorlu tsi lucra tu casili di-aoa sh-un chiro iu s-dutsea lumea s-facã banji (cãndu dunjaea nu-avea ninga adratã banji n casã); (fig: omlu tsi dutsi unã banã di purnilji; om aspartu, palju-om, fatigei, pãnghios, pushtean, etc.)
{ro: băiaş}
{fr: baigneur, garçon de bains publiques}
{en: young man working in a public bath house}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã