DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adastu

adastu (mi) (a-dás-tu) vb I adãstai (a-dãs-táĭ), adãstam (a-dãs-támŭ), adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) – stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; ashteptu, shteptu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu
{ro: aştepta, adăsta}
{fr: attendre}
{en: wait}
ex: lu-adãstai (lu-ashtiptai) doauã sãhãts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) cama multu; nu shtiai tsi ti adãsta (ashtipta); dorlu easti c-adãstãm; adastã putsãn (ashteaptã putsãn, aravdã niheamã); adãstã (ashtiptã, arãvdã) noauã anj; tutã dzua ti-adãstai

§ adãstat (a-dãs-tátŭ) adg adãstatã (a-dãs-tá-tã), adãstats (a-dãs-tátsĭ), adãstati/adãstate (a-dãs-tá-ti) – tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, apãn-dãxit, apãndixit, pãndixit
{ro: aşteptat, adăstat}
{fr: attendu}
{en: waited}

§ adãstari/adãstare (a-dãs-tá-ri) sf adãstãri (a-dãs-tắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu ashteaptã; ashtiptari, shtiptari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri
{ro: acţiunea de a aştepta; aşteptare, adăstare}
{fr: action d’attendre}
{en: action of waiting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashteptu

ashteptu (ash-tép-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-táĭ), ashtiptam (ash-tip-támŭ), ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) –
1: stau iuva tra s-hiu aclo cãndu va si s-facã tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apãndãxescu, apãndixescu, pãndixescu;
2: lu-aprochi pri cariva s-intrã iuva (acasã, la measã, etc.); aprochi, prochi, dixescu;
(expr: ashteptu cu gura hãscatã = mizi ashteptu sã-nj si da tsiva, si s-facã tsiva, s-ved tsiva, etc.)
{ro: aştepta, primi}
{fr: attendre, accueillir, recevoir}
{en: wait, receive}
ex: prumuveara eu nj-u ashteptu (adastu); ashtiptãm dauã dzãli pamporea; ashtiptai unã sãhati sh-nu vinji; ashteaptã-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l veadã altãoarã ntr-oclji; ashtiptã, tsi ashtiptã s-yinã hilji-sa s-mãcã; ashtiptã s-veadã tsi va curã; nu n-ashtiptam (nu pistipseam) s-lu aflã; ashtiptats-mi (adãstats-mi; aprucheats-mi n casã) aestã noapti; nu ti ntreb: ashteaptã (aproachi) amirãlu?; ashtiptats-lji (aprucheats-lji) cãt ma ghini; ishirã s-lu-ashteaptã (s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtiptã (lj-apruche) cu tuti bunili; lã dishcljisi poarta shi lj-ashtiptã n casã; ficiori tsi ashtipta ca puljlji orghi n gurã s-lã dai

§ ashtiptat (ash-tip-tátŭ) adg ashtiptatã (ash-tip-tá-tã), ashtiptats (ash-tip-tátsĭ), ashtiptati/ashtiptate (ash-tip-tá-ti) – tsi easti adãstat (apãndixit) di cariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adãstat, apãndãxit, apãndixit, pãndixit; aprucheat, prucheat, dixit
{ro: aşteptat, primit}
{fr: attendu, accueilli}
{en: waited, received}
ex: furã multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nãshti dziniradz

§ ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-tá-ri) sf ashtiptãri (ash-tip-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashteaptã tsiva; shtiptari, adãstari, apãndãxiri, apãndixiri, pãndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri
{ro: acţiunea de a aştepta, de a primi; aşteptare, primire}
{fr: action d’attendre, d’accueillir, de recevoir; accueil}
{en: action of waiting, of receiving}
ex: tu ashtiptari, ãlj dãdea unã cu mãna; lã featsim bunã ashtiptari (aprucheari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limeri/limere

limeri/limere (li-mé-ri) sf limeri (li-mérĭ) – (loclu) iu sh-aflã apanghiu furlu cãndu easti avinat, iu sta, doarmi, mãcã shi s-ascundi
{ro: ascunzătoare, vizuină}
{fr: lieu de retraite ou de séjour pour les brigands; repaire}
{en: hiding place for the ban-dits}
ex: agudirã furlji tu limeri; di nãsh vãzesc limerli

§ limirsescu (li-mir-sés-cu) vb IV limirsii (li-mir-síĭ), limirseam (li-mir-seámŭ), limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) – stau ascumtu tu limeri; dit limeri mutrescu tra s-ved tsi s-fatsi deavãrliga (tra s-lu-acats pri cariva tsi treatsi pri-aclo, s-mi hiumusescu pri el dinapandiha, s-lu ljau sclav i s-lu vatãm cu tufechea, etc.); pãndixescu dit un loc ascumtu (limeri); pãndixescu, veglju
{ro: pândi în ascunzătoare}
{fr: être au guet dans sa retraite, séjourner, camper}
{en: stay in a hidden place; be on the watch from a hiding place}
ex: limirsea tamam Shacishti

§ limirsit (li-mir-sítŭ) adg limirsitã (li-mir-sí-tã), limirsits (li-mir-sítsĭ), limirsiti/limirsite (li-mir-sí-ti) – tsi sta ascumtu tu limeri; tsi easti pãndixit dit un loc ascumtu (limeri); pãndixit, vigljat
{ro: pândit din ascunzătoare}
{fr: guetté d’une retraite, séjourné, campé}
{en: camped in a hidden place; (being) watched from a hiding place}

§ limirsiri/limirsire (li-mir-sí-ri) sf limirsiri (li-mir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limirseashti, pãndixiri, vigljari
{ro: acţiunea de a pândi în ascunzătoare}
{fr: action d’être au guet dans sa retraite, de séjourner, de camper}
{en: action of staying in a hidden place; action of being on the watch from a hiding place}

§ limiryisescu (li-mir-yi-sés-cu) vb IV limiryisii (li-mir-yi-síĭ), limiryiseam (li-mir-yi-seámŭ), limiryisitã (li-mir-yi-sí-tã), limiryisiri/limiryisire (li-mir-yi-sí-ri) – (unã cu limirsescu)

§ limiryisit (li-mir-yi-sítŭ) adg limiryisitã (li-mir-yi-sí-tã), limiryisits (li-mir-yi-sítsĭ), limiryisiti/limiryisite (li-mir-yi-sí-ti) – (unã cu limirsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn