DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãruti1/bãrute

bãruti1/bãrute (bã-rú-ti) sf fãrã pl – pulbirea tsi s-bagã tu tufechi tra s-plãscãneascã shi s-aminã gãgoshlu; agzoti, avzoti, vulburã, bulvurã;
(expr:
1: mi-aprindu ca bãrutea = mi-aprindu diunãoarã, unãshunã, dinãcali, pãnã s-dau peanili di oclji;
2: s-adrã bãruti; easti bãruti; easti uscat, bãruti = s-uscã multu;
3: anjurzeashti bãruti = s-pari cã va s-avem alumti, polim)
{ro: praf de puşcă}
{fr: poudre à canon}
{en: gunpowder}
ex: dupã cum s-ved lucrili, anjurdzeashti bãruti
(expr: s-pari cã va nchiseascã polimlu); nu bagã foclu ningã bãruti

§ baroti/barote (ba-ró-ti) sf fãrã pl – (unã cu bãruti1)
ex: barotea easti lai; s-apreasi ca barotea

§ bulvurã (búl-vu-rã) sf bulvuri/bulvure(?) (búl-vu-ri) – (unã cu bãruti1)

§ vulburã (vúl-bu-rã) sf vulburi/vulbure (vúl-bu-ri) – (unã cu bãruti1)
ex: vulburã fãrã fum; nu s-bagã foc piningã vulburã; vulbura eara udã di ploai; ari vulburã tri unã umpleari; lj-dusi a pãndarlui vulburã; nu s-bagã foc pi ningã vulburã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrãtor

cãrãtor (cã-rã-tórŭ) adg cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri), cãrãtori (cã-rã-tórĭ), cãrãtoari/cãrãtoare (cã-rã-tŭá-ri) – avigljitor (pãndar, dãrgat, puljac, pãdzitor, strajã) di noapti; omlu tsi dishteaptã dit somnu atselj tsi-l bãgarã tu lucru (crishtinjli tra s-ducã la bisearicã, etc.); crahtu, pãzvan, pãzvandu
{ro: păzitor de noapte}
{fr: guarde (crieur) de nuit}
{en: night watchman}

§ crahtu (cráh-tu) sm crahtsi (cràh-tsi) – omlu (avigljitorlu di noapti) tsi-lj dishteaptã crishtinjli dit somnu sh-lj-acljamã si s-ducã la bisearicã; cãrãtor
{ro: păzitorul de noapte care trezeşte creştinii din somn şi-i invită la biserică}
{fr: crieur de nuit qui éveille les chrétiens et les invite à l’église}
{en: night watchman who wakes up the Christians to go to church}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cirdachi/cirdache

cirdachi/cirdache (cir-dá-chi) sf cirdãchi (cir-dắchĭ) – unã soi di balconi mari sh-dishcljisã tsi s-tindi nafoarã di casã (multi ori cu ndauã stiluri di cari s-andoapirã unã citii), iu dunjaea poati sã-sh bagã measã shi scamni, tra s-aproachi oaspits trã muabeti i mãcari; unã soi di apanghiu adrat dit virdeatsã tsi sta pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pãndrunitsã, pindrunitsã
{ro: cerdac}
{fr: terrasse}
{en: terrace}
ex: casã analtã shi cu cirdachi; yinits s-lucrãm la noi pi cirdachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãrgat

dãrgat (dãr-gátŭ) sm dãrgats (dãr-gátsĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); drãgat, pãndar, puljac, puleac, avigljitor, avlighitor, vigljitor
{ro: păzitor, pândar}
{fr: garde champètre, garde vigne, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: dãrgatlu (pãndarlu) a ayinjlor

§ drãgat (drã-gátŭ) sm drãgats (drã-gátsĭ) – (unã cu dãrgat)

§ dãrgãsii/dãrgãsie (dãr-gã-sí-i) sf dãrgãsii (dãr-gã-síĭ) – cãliva iu bãneadzã un dãrgat; drãgãsii
{ro: coliba unui “dărgat”}
{fr: cabane, chaumière d’un “dãrgat”}
{en: shack, thatched cottage of a “dãrgat”}

§ drãgãsii/drãgãsie (drã-gã-sí-i) sf drãgãsii (drã-gã-síĭ) – (unã cu dãrgãsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

girime

girime (gi-ri-mé) sm girimedz (gi-ri-médzĭ) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); girimei, gloatã, ghizai, ghizã, gizã
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: plãti mari girime (ghizã); cãrvãnarlji, plãtirã girimelu trã ngiumiticarea tsi-lj featsirã caljlji a agrului

§ girimei (gi-ri-mé-i) sf girimei (gi-ri-méĭ) – (unã cu girime)
ex: multu pãrã pãlti girimei (ghizai, gloatã)

§ girimitisescu (gi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-síĭ), girimitiseam (gi-ri-mi-ti-seámŭ), girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) – nji si-arucã unã girimei trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, etc.); aruc un girime trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; girimitsescu; glubescu, glubuescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi girimitisirã (glubirã, nj-arcarã un girime) di 2000 di liri

§ girimitisit (gi-ri-mi-ti-sítŭ) adg girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sítsĭ), girimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-sí-ti) – (om) tsi ari pãltitã un girime; (unã girimei) tsi easti pãltitã; girimitsit, glubit, glubuit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined, who has been imposed a fine}

§ girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of fining, of imposing a fine}

§ girimitsescu (gi-ri-mi-tsés-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-tsíĭ), girimitseam (gi-ri-mi-tseámŭ), girimitsitã (gi-ri-mi-tsí-tã), girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu girimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãndixescu

pãndixescu (pãn-dic-sés-cu) vb IV pãndixii (pãn-dic-síĭ), pãn-dixeam (pãn-dic-seámŭ), pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixiri/pãn-dixire (pãn-dic-sí-ri) –
1: stau, ashteptu sh-mutrescu cu cãshtigã tu-un loc ascumtu (tra s-aveglju tsiva, tra s-lu-acats pri cariva, tra s-ved ma s-treacã cariva pri-aclo, etc.);
2: mi-ashteptu si s-facã tsiva; am nãdii (ashteptu s-amintu tsiva); mi aflu tu-un loc pi dinapandiha; lu-alas pri cariva s-amãnã un chiro cu fãtsearea-a unui lucru; apãndixescu, apãndãxescu, pãndescu, aveglju, pãzescu, ashteptu, adastu, pistipsescu
{ro: pândi, aştepta}
{fr: guetter, attendre}
{en: watch for, wait for, lie in wait for, hope for something}
ex: a, om, tsi pãndixeshti (ashteptsã, ai nãdia) sã nchirdãseshti tutiputi

§ pãndixit (pãn-dic-sítŭ) adg pãndixitã (pãn-dic-sí-tã), pãndixits (pãn-dic-sítsĭ), pãndixiti/pãndixite (pãn-dic-sí-ti) – tsi easti avigljat, tsi easti ashtiptat peascumta di cariva; apãndixit, apãndãxit, pãndit, avigljat, pãzit, ashtiptat, adãstat, pistipsit
{ro: pândit, aşteptat}
{fr: guetté, attendu}
{en: watched, waited for}

§ pãndixiri/pãndixire (pãn-dic-sí-ri) sf pãndixiri (pãn-dic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãndixeashti (icã easti pãndixit); apãndixiri, apãndãxiri, pãndiri, avigljari, pãziri, ashtiptari, adãstari, pistipsiri
{ro: acţiunea de a pândi, de a aştepta; pândire; aşteptare}
{fr: action d’attendre, de guetter}
{en: action of watching for, waiting for}

§ apãndixescu (a-pãn-dic-sés-cu) (mi) vb IV apãndixii (a-pãn-dic-síĭ), apãndixeam (a-pãn-dic-seámŭ), apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) – (unã cu pãndixescu)

§ apãndixit (a-pãn-dic-sítŭ) adg apãndixitã (a-pãn-dic-sí-tã), apãndixits (a-pãn-dic-sítsĭ), apãndixiti/apãndixite (a-pãn-dic-sí-ti) – (unã cu pãndixit)

§ apãndixiri/apãndixire (a-pãn-dic-sí-ri) sf apãndixiri (a-pãn-dic-sírĭ) – (unã cu pãndixiri)

§ neapãndixit (nea-pãn-dic-sítŭ) adg neapãndixitã (nea-pãn-dic-sí-tã), neapãndixits (nea-pãn-dic-sítsĭ), neapãndixiti/neapãndixite (nea-pãn-dic-sí-ti) – tsi nu easti avigljat (ashtiptat) peascumta di cariva; tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu cariva nu s-ashteaptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pizescu

pizescu (pi-zés-cu) (mi) vb IV pizii (pi-zíĭ), pizeam (pi-zeámŭ), pizitã (pi-zí-tã), piziri/pizire (pi-zí-ri) – lu-aveglju un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu, aveglju, avigljedz, veglju, vigljedz
{ro: păzi}
{fr: garder, surveiller}
{en: guard, watch over}
ex: pizindalui (avigljindalui) nã flamburã

§ pizit (pi-zítŭ) adg pizitã (pi-zí-tã), pizits (pi-zítsĭ), piziti/pizite (pi-zí-ti) – tsi easti avigljat tra s-nu hibã loat di cariva; tsi easti afirit di tsiva; pãzit, pãdzit, afirit, firit, avigljat, vigljat
{ro: păzit}
{fr: gardé, surveillé}
{en: guarded, watched over}
ex: pizitã (avigljatã) si shtii di noi-nã

§ piziri/pizire (pi-zí-ri) sf piziri (pi-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pizeashti (aveaglji) tsiva; pãziri, pãdziri, afiriri, firiri, avigljari, vigljari
{ro: acţiunea de a păzi; păzire}
{fr: action de garder, de surveiller}
{en: action of guarding, of watching over}

§ pãzescu (pã-zés-cu) (mi) vb IV pãzii (pã-zíĭ), pãzeam (pã-zeámŭ), pãzitã (pã-zí-tã), pãziri/pãzire (pã-zí-ri) – (unã cu pizescu)

§ pãzit (pã-zítŭ) adg pãzitã (pã-zí-tã), pãzits (pã-zítsĭ), pãziti/pãzite (pã-zí-ti) – (unã cu pizit)

§ pãziri/pãzire (pã-zí-ri) sf pãziri (pã-zírĭ) – (unã cu piziri)

§ pãdzescu (pã-dzés-cu) (mi) vb IV pãdzii (pã-dzíĭ), pãdzeam (pã-dzeámŭ), pãdzitã (pã-dzí-tã), pãdziri/pãdzire (pã-dzí-ri) – (unã cu pizescu)
ex: pãdzea-ts (afirea-ts, aveaglji-ts) dintsãlj

§ pãdzit (pã-dzítŭ) adg pãdzitã (pã-dzí-tã), pãdzits (pã-dzítsĭ), pãdziti/pãdzite (pã-dzí-ti) – (unã cu pizit)

§ pãdziri/pãdzire (pã-dzí-ri) sf pãdziri (pã-dzírĭ) – (unã cu piziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puljac

puljac (pu-ljĭácŭ) sm puljats (pu-ljĭátsĭ) – (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi easti bãgat cu-arugã s-aveaglji un lucru (casã, ayinji, etc.); puleac, avigljitor, avlighitor, vigljitor, pãndar, drãgat, dãrgat
{ro: păzitor, pândar}
{fr: veilleur, gardien}
{en: watchman, guardian}
ex: lo cu nãs shi puljaclu (pãndarlu) di Guritsa

§ puleac (pu-leácŭ) sm puleats (pu-leátsĭ) – (unã cu puljac)
ex: avem un puleac (avigljitor) bun la-ayinji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã