DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agoyi/agoye

agoyi/agoye (a-ghó-yi) sf agoyi (a-ghóyĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu trã niscãntu chiro un lucru tsi nu easti a meu, ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); nichi, cherã, chirã, chirii
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: shidem cu agoyi (nichi); loai un cal cu agoyi (nichi); cãtã agoyi (nichi) plãteshti?

§ aguyipsescu (a-ghu-yip-sés-cu) vb IV aguyipsii (a-ghu-yip-síĭ), aguyipseam (a-ghu-yip-seámŭ), aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) – dau icã ljau cu agoyi un lucru (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisescu, nichisescu, anichisescu
{ro: închiria}
{fr: louer}
{en: rent, let}
ex: aguyipsii un cal

§ aguyipsit (a-ghu-yip-sítŭ) adg aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsits (a-ghu-yip-sítsĭ), aguyipsiti/aguyipsite (a-ghu-yip-sí-ti) – loat icã dat cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisit, nichisit, anichisit
{ro: închiriat}
{fr: loué}
{en: rented, let}

§ aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) sf aguyipsiri (a-ghu-yip-sírĭ) – loari icã dari cu nichi (casã, calj, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri
{ro: acţiunea de a închiria; închiriere}
{fr: action de louer}
{en: action of renting, of letting}
ex: s-aguyisiri casa, va tsã u pãltescu; aguyisirã calj tra s-ducã n hoarã

§ aguyisescu (a-ghu-yi-sés-cu) vb IV aguyisii (a-ghu-yi-síĭ), aguyiseam (a-ghu-yi-seámŭ), aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) – (unã cu aguyipsescu)

§ aguyisit (a-ghu-yi-sítŭ) adg aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisits (a-ghu-yi-sítsĭ), aguyisiti/aguyisite (a-ghu-yi-sí-ti) – (unã cu aguyipsit)

§ aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) sf aguyisiri (a-ghu-yi-sírĭ) – (unã cu aguyipsiri)

§ aguyeat (a-ghu-yĭátŭ) sm, sf, adg aguyeatã (a-ghu-yĭá-tã), aguyeats (a-ghu-yĭátsĭ), aguyeati/aguyeate (a-ghu-yĭá-ti) – (asel) tsi lja (icã da) cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); (atsel) tsi cãrteashti caljlji icã amaxea traptã di calj; atsel tsi fatsi s-imnã caljlji sh-ari vrundida-a caljlor; chiragi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrinti/cãrinte

cãrinti/cãrinte (cã-rín-ti) sm cãrintsã (cã-rín-tsã) – un di dintsãlj lundzã shi sumigosh tsi s-aflã di-unã parti sh-di-alantã di dintsãlj tãljitosh din fatsa-a gurãljei; dintsãlj tsi es niheamã nastãnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig:
1: cãrinti = agiutor, aradzim, apanghiu; expr:
2: lj-aspun cãrintsãlj = l-fuvirsescu cã va-l mãshcu cu dintsãlj, cu cãrintsãlj; l-cãrintedz;
3: lj-bag un cãrinti = l-mãshcu cu cãrintsãlj, cu dintsãlj; l-cãrintedz;
4: lj-am trã dari un cãrinti; lj-portu un cãrinti; lj-am un cãrinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi nj-ari faptã; voi s-lj-u pãltescu; lj-u voi;
5: lj-trag un cãrinti = lu-aurlu, l-bag dinãpoi, l-cãtigursescu;
6: hiu vãrtos, sãnãtos tu cãrinti = am putearea s-tsã u fac, s-tsã u pãltescu, sã-nj scot ahtea tsi tsã u-am)
{ro: canin; colţ de mistreţ}
{fr: dent canine; broche de sanglier}
{en: canine tooth; “tooth” of the wild boar (showing out of his mouth)}
ex: tradzi mãnã, s-nu-ts bagã vãrnu cãrinti
(expr: s-nu tsã facã tsiva tsi nu ti-ariseashti); nã ursã acãtsã s-lj-aspunã cãrintsãlj
(expr: s-lu fuvirseascã); lj-trapsi un cãrinti
(expr: lu-aurlã, l-bãgã dinãpoi, l-cãtigursi); cãnili lu-avinã luplu, di cãrinti nu-lj da; cãrintsãlj di porcu s-ved fuvirosh; am cãrinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i cãrintili (fig: atsel tsi ti-agiutã, ti apãrã) di pãrintili; avu zori pãnã scoasi cãrintili; ari un cãrinti pi tini
(expr: ts-u va, el va s-ts-u pãlteascã)

§ crinti/crinte (crín-ti) sm crintsã (crín-tsã) – (unã cu cãrinti)
ex: ursa-lj bãgã mash un crinti
(expr: l-mãshcã mash cu-un cãrinti); di multu-lj poartã a ljei un crinti
(expr: di multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u pãlteascã); vãrtos hiu eu tu crinti
(expr: am putearea s-tsã fac tsiva, sã-nj scot ahtea pri tini)

§ cljinti/cljinte (cljín-ti) sm cljintsã (cljín-tsã) – (unã cu cãrinti)

§ cãrintsos (cã-rin-tsósŭ) adg cãrintsoasã (cã-rin-tsŭá-sã), cãrintsosh (cã-rin-tsóshĭ), cãrintsoasi/cãrintsoase (cã-rin-tsŭá-si) – tsi ari cãrintsãlj mãri sh-ishits cãtã nafoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

girime

girime (gi-ri-mé) sm girimedz (gi-ri-médzĭ) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, etc.); girimei, gloatã, ghizai, ghizã, gizã
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: plãti mari girime (ghizã); cãrvãnarlji, plãtirã girimelu trã ngiumiticarea tsi-lj featsirã caljlji a agrului

§ girimei (gi-ri-mé-i) sf girimei (gi-ri-méĭ) – (unã cu girime)
ex: multu pãrã pãlti girimei (ghizai, gloatã)

§ girimitisescu (gi-ri-mi-ti-sés-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-síĭ), girimitiseam (gi-ri-mi-ti-seámŭ), girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) – nji si-arucã unã girimei trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, etc.); aruc un girime trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; girimitsescu; glubescu, glubuescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi girimitisirã (glubirã, nj-arcarã un girime) di 2000 di liri

§ girimitisit (gi-ri-mi-ti-sítŭ) adg girimitisitã (gi-ri-mi-ti-sí-tã), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sítsĭ), girimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-sí-ti) – (om) tsi ari pãltitã un girime; (unã girimei) tsi easti pãltitã; girimitsit, glubit, glubuit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined, who has been imposed a fine}

§ girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-sí-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of fining, of imposing a fine}

§ girimitsescu (gi-ri-mi-tsés-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-tsíĭ), girimitseam (gi-ri-mi-tseámŭ), girimitsitã (gi-ri-mi-tsí-tã), girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-tsí-ri) – (unã cu girimitisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gloabã

gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã

§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu

§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}

§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}

§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã

§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãraci/hãrace

hãraci/hãrace (hã-rá-ci) sf hãrãci (hã-rắci) – veaclji dari tsi u plãtea tu amirãrilja nturtseascã mash atselj tsi nu eara turtsã (muslimanj); haraci, hargi, haratsumã, dat, dari, decat, for, viryii, bidelj, gilep, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: nu plãtii ninga hãracea; nã streasi s-dãm hãracea

§ haraci/harace (ha-rá-ci) sf harãci (ha-rắci) – (unã cu hãraci)
ex: estan mi bãgarã s-pãltescu haraci

§ haratsumã (ha-rá-tsu-mã) sf haratsumi/haratsume (ha-rá-tsu-mi) shi hãrãtsunj (hã-rã-tsúnjĭ) – dari tsi u bagã chivernisea pi caplu di om; haraci, hãraci, hargi, dat, dari, decat, for, bidelj, gilep, viryii, ghizmã
{ro: bir}
{fr: perception de la capitation, exaction}
{en: capitation, exaction}
ex: nãs nã ascãpã di hãrãtsunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mpiltescu

mpiltescu (mpil-tés-cu) vb IV mpiltii (mpil-tíĭ), mpilteam (mpil-teámŭ), mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) – bag deadun hiri sh-li shuts i li-anvãrtescu un tu-alantu (di lãnã, tra s-fac pãrpodz, di per tra s-fac cusitsi, etc.); mplitescu, amplãtescu, mplãtescu, plitescu
{ro: împleti}
{fr: natter}
{en: plait, braid}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi surãritsã, tu-unã cãmãshitsã aclo s-avinã, tra si s-acatsã (angucitoari: atsili di mpiltiri); mpilteashti pãrpodz; lji mpilti nã curunã di flori

§ mpiltit (mpil-títŭ) adg mpiltitã (mpil-tí-tã), mpiltits (mpil-títsĭ), mpiltiti/mpiltite (mpil-tí-ti) – (hiri) bãgati deadun, shutsãti i anvãrtiti un tu-alantu; mplitit, amplãtit, mplãtit, plitit
{ro: împletit}
{fr: natté}
{en: plaited, braided}
ex: avea un rugoz mpiltit mushat

§ mpiltiri/mpiltire (mpil-tí-ri) sf mpiltiri (mpil-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mpilteashti; mplitiri, amplãtiri, mplãtiri, plitiri
{ro: acţiunea de a împleti; împletire}
{fr: action de natter}
{en: action of plaiting, of braiding}
ex: mpiltirea nu easti un lucru greu

§ mplitescu (mpli-tés-cu) vb IV mplitii (mpli-tíĭ), mpliteam (mpli-teámŭ), mplititã (mpli-tí-tã), mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)
ex: easti ninga njicã, nu poati si shi mpliteascã cusitsa

§ mplitit (mpli-títŭ) adg mplititã (mpli-tí-tã), mplitits (mpli-títsĭ), mpliti-ti/mplitite (mpli-tí-ti) – (unã cu mpiltit)

§ mplitiri/mplitire (mpli-tí-ri) sf mplitiri (mpli-tírĭ) – (unã cu mpiltiri)
ex: mplitirea (mpiltirea-a perlui) a nveastãljei atsea noaua s-fatsi cu cãntitsi

§ amplãtescu1 (am-plã-tés-cu) vb IV amplãtii (am-plã-tíĭ), amplãteam (am-plã-teámŭ), amplãtitã (am-plã-tí-tã), amplãti-ri/amplãtire (am-plã-tí-ri) – (unã cu mpiltescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn