DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãntari3/cãntare

cãntari3/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru (faptã di dauã bratsã, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-lj-aflãm greatsa, griutatea); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: trag tu cãntari = zighsescu;
2: u-ari (u-ari spindzuratã) cãntarea na lishoara = nu easti cu mintea ntreagã, nu para mindueashti ghini; zburashti mash glãrinj)
{ro: cântar, balanţă romană}
{fr: balance romaine}
{en: scale (to measure weights), steelyard}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: cãntarea); necã moartã, necã yii mash coada lj-adilji (angucitoari: cãntarea); l-plãteashti cu-ahãti liri cãt tradzi nãs tu cãntari (cãt zighseashti); u-avea cãntarea spindzuratã na lishoara
(expr: nu para minduea ghini; u-avea mintea ca lishoarã; zbura mash glãrinj); cãntarea u-avets di na lishoara
(expr: nu para minduits cum lipseashti; u-avets mintea ca lishoarã; zburãts glãrinj); tradzi greu tu cãntari (yi-xeashti multu)

§ cãntãrgi (cãn-tãr-gí) sm cãntãrgeadz (cãn-tãr-gĭádzĭ) – un tsi yixeashti trã el icã, tu chirolu veclju, trã altsã
{ro: cantaragiu}
{fr: peseur public}
{en: public weigher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

palandzã

palandzã (pa-lán-dzã) sf palãndzã (pa-lắn-dzã) – itsi hãlati cu cari un lucru s-misurã (s-zigseashti) tra si s-aflã cãtu-ngreacã; hãlati tsi ari dauã bratsã iu, tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti; pãlandzã, cãntari, staterã, stãtiri, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine
{ro: balanţă}
{fr: balance}
{en: balance, scale}
ex: zigsea mearili cu palandza

§ pãlandzã (pã-lán-dzã) sf pãlãndzã (pã-lắn-dzã) – (unã cu palandzã)
ex: lja peaja di ou, bagã-u tu pãlandzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

par2

par2 (párú) sm pari (párĭ) – cumatã lungã sh-nu para groasã di lemnu (di-aradã nturyisitã la un capit) tsi s-hidzi tu loc tra s-hibã andoapir trã un lucru (ca parti dit un gardu, etc.); pãluc, pãric;
(expr: sta ca parlu = om tsi sta shi nu fatsi tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
2: bag par = bag timelj;
3: un par nu bats = nu fats tsiva;
4: l-plãntedz parlu = u tsãn pi unã (cã am caplu gros); u tsãn pi-a mea sh-nu voi s-ascultu di altsã; u leg tu greaua ca gumarlu pri punti, etc.;
5: ts-aspun (ti ljau cu) parlu = ti-agunescu;
6: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
7: tsã cruescu (dau) cu parlu; agiundzem la par = ti bat; agiundzem s-nã anciupãm, s-nã bãtem;
8: Dum-ljartã harlu tsi lo parlu = s-hibã ljirtatã moartea tsi lo parlu cu cari puteam s-ljau un shcop, zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva altu u pati tu loclu-a nostru)
{ro: par}
{fr: pieu}
{en: stake, picket}
ex: plãntã pari tu gãrdinã; sculai pergura pi pari; gaea sta pi par; shidea ca un par
(expr: fãrã s-minã, fãrã s-facã tsiva); l-cruirã, l-cruirã cu parlu
(expr: lu-agudirã, l-bãturã cu parlu), pãnã-l vãtãmarã; un par nu bãtush
(expr: nu featsish tsiva) tu casa-aestã; bãgã par
(expr: bãgã thimelj); l-plãntã parlu,
(expr: u tsãnu pi-a lui) ca gumarlu pri punti; sã ncãcearã prota sh-deapoea agiumsirã la par
(expr: s-anciuparã)

§ pãluc (pã-lúcŭ) sm pãluts (pã-lútsĭ) – (unã cu par)

§ pãric (pã-rícŭ) sm pãrits (pã-rítsĭ) – par njic
{ro: par mic}
{fr: petit pieu}
{en: small stake, small picket}

§ parpalangu (par-pá-lan-gu) sm parpalandzã (par-pá-lan-dzã) – par lungu
{ro: par lung}
{fr: piquet; pieu; long pieu}
{en: long stake, long picket}

§ pirli/pirle (pír-li) sm pl(?) – par njic tu-un agioc di ficiurits
{ro: ţăruş (într-un joc de copii)}
{fr: pieu (dans des jeux enfantins)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

staterã

staterã (sta-té-rã) sf stateri/statere (sta-té-ri) – hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru, faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; stãtiri, cãntari, palandzã, pãlandzã, zigã, tirizii, vizne, vizine, zivine
{ro: cântar, balanţă romană}
{fr: balance romaine}
{en: scale (to measure weights), steelyard}
ex: cu statera nã u-ashtiptãm nveasta s-yinã [adutsem aminti cã, tu chirolu-atsel vecljul, nveasta-atsea naua eara ashtiptatã tu casa-a grambolui, dzua di numtã, cu cãntarea, tra s-lji zigseascã paea]

§ stãtiri/stãtire (stã-tí-ri) sf stãtiri (stã-tírĭ) – (unã cu staterã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tirizii/tirizie

tirizii/tirizie (ti-ri-zí-i) sf tirizii (ti-ri-zíĭ) – hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari sã shtii cãt ngreacã sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, zigã, vizne, vizine, zivine; (fig:
1: tirizii = (i) misurã; (ii) catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi caftã s-nu s-minã dip; expr:
2: shed pi tirizii = (i) shed pi zigã; (ii) mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã; shed ashi cum s-aflã tu-unã tirizii lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her)
{ro: cântar, balanţă romană; măsură, echilibru}
{fr: balance romaine; mesure, équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; measure, equilibrium}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vizne

vizne (viz-né) sm viznedz (viz-nédzĭ) – cãntari njicã; vizine, zivine; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, zigã
{ro: balanţă mică}
{fr: petite balance}
{en: small scale, small balance}

§ vizine (vi-zi-né) sm vizinedz (vi-zi-nédzĭ) – (unã cu vizne)

§ zivine (zi-vi-né) sm zivinedz (zi-vi-nédzĭ) – (unã cu vizne)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn