DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

or

or (órŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad, lj-fac rigeai) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-dzãc a unui zboarã di alãvdari shi haraua tsi u-aduchescu cãndu avdu lucrili buni tsi ari faptã; lj-dzãc a unui (ti numa-a lui, bunãoarã) vrearea tsi u am ca lucrili sã-lj si ducã-ambar tu banã, s-hibã sãnãtos; lj-dzãc mirachea tsi u-am tra si s-vindicã agonja di-unã lãngoari tsi u-ari, etc.; aor, rog, ruguescu, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga; ura, felicita}
{fr: prier; souhaiter, féliciter}
{en: pray; congratulate, wish the best}
ex: vã or (pãlãcãrsescu), nu mi cãrtits; nivolje, ti or (ti pãlãcãrsescu!); vã or (cad rigeai) s-nji spunets; durutili di mami la Dumnidzã oarã (caftã, sã ncljinã) s-bãneadzã; lã oarã ca s-bãneadzã; s-yinã soatsili sã-nj oarã; lj-urai trã numã; lã urã cãti buni sunt tu loc; njarsim s-lji urãm anj multsã; oarã-lj “cali-ambar”

§ uredz (u-rédzŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: calea mbar tini sã-lj uredz (ori)

§ urat1 (u-rátŭ) adg uratã (u-rá-tã), urats (u-rátsĭ), urati/urate (u-rá-ti) – (Dumnidzã) tsi-lj s-ari faptã unã rigeai; tsi easti pãlãcãrsit di cariva sã-lj facã unã hari; tsi-lj si-angricã cariva; tsi-lj s-ari dzãsã di cariva zboarã di-alãvdari (tri-atseali tsi-ari faptã) i di vreari tra sã-lj si ducã trãninti lucrili ambar; aurat, rugat, ruguit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat; urat, felicitat}
{fr: prié; à qui on a souhaité quelque chose, félicité}
{en: prayed; congratulated, wished the best}

§ urari/urare (u-rá-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi (atsea tsi s-aproachi) cãndu s-oarã; aurari, rugari, ruguiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri; urãciuni, urciuni, urãcinã, urcinã, rãciuni, etc.
{ro: acţiunea de a ruga, de a ura, de a felicita; rugăminte, urare, urări, felicitări}
{fr: action de prier, de souhaiter, de féliciter; prière, félicitations}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlãcãrsescu

pãlãcãrsescu (pã-lã-cãr-sés-cu) vb IV pãlãcãrsii (pã-lã-cãr-síĭ), pãlãcãrseam (pã-lã-cãr-seámŭ), pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) – lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãrlãcãrsescu, pãrãcãlsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: multu-l pãlãcãrsii (mi ngricai); ti pãlãcãrsescu (tsã fac rigeai, dzã-nj), iu dutsi calea aestã?; pãlãcãrsescu (cad rigeai al) Dumnidzã

§ pãlãcãrsit (pã-lã-cãr-sítŭ) adg pãlãcãrsitã (pã-lã-cãr-sí-tã), pãlãcãrsits (pã-lã-cãr-sítsĭ), pãlãcãrsiti/pãlãcãrsite (pã-lã-cãr-sí-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãrlãcãrsit, pãrãcãlsit, etc.
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}

§ pãlãcãrsiri/pãlãcãrsire (pã-lã-cãr-sí-ri) sf pãlãcãrsiri (pã-lã-cãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}

§ pãlãcãrii/pãlãcãrie (pã-lã-cã-rí-i) sf pãlãcãrii (pã-lã-cã-ríĭ) – atsea tsi fac cãndu-lj caftu (l-pãlãcãrsescu) pri cariva s-nj-adarã un lucru; rigeai, arige, rige, pãrãcãlii, angricari
{ro: rugăminte}
{fr: prière}
{en: favour, request}
ex: va s-tsã fac nã pãlãcãrii (rigeai), s-mi-ascultari; cu mari pãlãcãrii, mizi s-dicãilipsi

§ pãrãcãlsescu (pã-rã-cãl-sés-cu) vb IV pãrãcãlsii (pã-rã-cãl-síĭ), pãrãcãlseam (pã-rã-cãl-seámŭ), pãrãcãlsitã (pã-rã-cãl-sí-tã), pãrãcãlsiri/pãrãcãl-sire (pã-rã-cãl-sí-ri) – (unã cu pãlãcãrsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrãnghilii/pãrãnghilie

pãrãnghilii/pãrãnghilie (pã-rãn-ghi-lí-i) sf pãrãnghilii (pã-rãn-ghi-líĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, urdin, ordin, ordinii, cumandã, timbihi, emri, endolii, diatagmã, diitãyii, buiurdii
{ro: ordin, comandă, recomandaţie}
{fr: commande, recommandation, ordre}
{en: command, recommandation, order}

§ pãrãnghilsescu (pã-rãn-ghil-sés-cu) vb IV pãrãnghilsii (pã-rãn-ghil-síĭ), pãrãnghilseam (pã-rãn-ghil-seámŭ), pãrãnghilsitã (pã-rãn-ghil-sí-tã), pãrãnghilsiri/pãrãnghilsire (pã-rãn-ghil-sí-ri) – lj-caftu a unui (l-pingu, lj-fac timbihi, lj-dimãndu, lj-dzãc, l-pãlã-cãrsescu, lj-cad rigeai, lj-pitrec zbor) s-facã tsiva (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu (dimãndu) a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã, cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); pãrãnchisescu, dimãndu, caftu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: comanda, recomanda}
{fr: commander, recommander, ordonner}
{en: com-mand, recommend, order}

§ pãrãnghilsit (pã-rãn-ghil-sítŭ) adg pãrãnghilsitã (pã-rãn-ghil-sí-tã), pãrãnghilsits (pã-rãn-ghil-sítsĭ), pãrãnghilsiti/pãrãnghilsite (pã-rãn-ghil-sí-ti) – a curi ãlj si caftã (dimãndã) tra s-facã tsiva (cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); (lucrul) tsi easti cãftat (dimãndat, ursit, etc.); pãrãnchisit, dimãndat, cãftat, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: comandat, recomandat}
{fr: commandé, recommandé, ordonné}
{en: commanded, recommended, ordered}

§ pãrãnghilsiri/pãrãnghilsire (pã-rãn-ghil-sí-ri) sf pãrãnghilsiri (pã-rãn-ghil-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãrãnghilseashti (dimãndã) tra si s-facã tsiva; pãrãnchisiri, dimãndari, cãftari, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, etc.
{ro: acţiunea de a comanda, de a recomanda; comandare, recomandare}
{fr: commander, recommander, ordonner}
{en: command, recommend, order}

§ pãrãnchisescu (pã-rãn-chi-sés-cu) vb IV pãrãnchisii (pã-rãn-chi-síĭ), pãrãnchiseam (pã-rãn-chi-seámŭ), pãrãnchisitã (pã-rãn-chi-sí-tã), pãrãnchisiri/pãrãnchisire (pã-rãn-chi-sí-ri) – (unã cu pãrãnghilsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rog

rog (rógŭ) (mi) vb I rugai (ru-gáĭ), rugam (ru-gámŭ), rugatã (ru-gá-tã), rugari/rugare (ru-gá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: roagã-nj-ti a socru-tui (pãlãcãrsea-l socru-tu); pri Dumnidzã rugam (nã ncljinam, lj-cãftam s-n-agiutã); di ljirtari s-lu rugats (s-lu pãlãcãrsits); s-ruga (sã ncljina) la Dumnidzã

§ rugat (ru-gátŭ) adg rugatã (ru-gá-tã), rugats (ru-gátsĭ), ruga-ti/rugate (ru-gá-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}

§ rugari/rugare (ru-gá-ri) sf rugãri (ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlã-cãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rige, arige, rigeai, arigeai, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}

§ rugãciuni/rugãciune (ru-gã-cĭú-ni) sf rugãciunj (ru-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); duvai, pãrãcãlii, rigeai, arigeai, rige, arige, prosefhii, prusufhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}

§ ruguescu (ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV ruguii (ru-gu-íĭ), rugueam (ru-gu-ĭámŭ), ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: dadã, ruguea-nj-ti (ncljinã-ti) la crutsi sh-la icoanã; shi s-ruguea (sh-roagã-ti) la Dumnidzã

§ ruguit (ru-gu-ítŭ) adg ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguits (ru-gu-ítsĭ), ruguiti/ruguite (ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sistisi/sistise

sistisi/sistise (sís-ti-si) sf sistisi (sís-ti-si) – zbor bun tsi s-bagã trã cariva cãndu easti pitricut la cariva altu (cã easti om bun shi acshu); cãftarea (pãlãcãria, rigeaea) tsi-lj si fatsi a unui (tsi-lj si dzãtsi, zborlu tsi-lj si pitreatsi) tra s-facã tsiva (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); timbihea tsi-lj si fatsi a unui tra s-lu-agiutã pi cariva; pãrãnghilii, pãrãnghilsiri, dimãndari, mãndatã, timbihi, timbii
{ro: recomandare}
{fr: recommandation}
{en: recommenda-tion}
ex: lj-feci nã mushatã sistisi

§ sistasi1/sistase (sís-ta-si) sf sistasi (sís-ta-si) – (unã cu sistisi)

§ sistisescu (sis-ti-sés-cu) (mi) vb IV sistisii (sis-ti-síĭ), sistiseam (sis-ti-seámŭ), sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva (un bun) trã mini i trã un oaspi di-a meu; lj-fac timbihi; pãrãnghilsescu, dimãndu, pãlãcãrsescu, etc.
{ro: recomanda}
{fr: recommander}
{en: recommend someone}
ex: nu mi sistisi ghini (nu deadi, nu pitricu bun zbor trã mini); mi sistisi (bãgã zbor bun trã mini) la frati-su di Sãrunã

§ sistisit (sis-ti-sítŭ) adg sistisitã (sis-ti-sí-tã), sistisits (sis-ti-sítsĭ), sistisiti/sistisite (sis-ti-sí-ti) – atsel trã cari s-ari datã (bãgatã, pitricutã, etc.) un zbor bun; tsi-lj s-ari faptã timbihi; pãrãnghilsit, dimãndat, pãlãcãrsit, etc.
{ro: recomandat}
{fr: recommandé}
{en: recommended}

§ sistisiri/sistisire (sis-ti-sí-ri) sf sistisiri (sis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sistiseashti pri cariva; pãrãnghilsiri, dimãndari, pãlãcãrsiri, etc.
{ro: acţiunea de a recomanda; recomandare}
{fr: action de recommander}
{en: action of recommending someone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã