DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãitescu

pãitescu (pãĭ-tés-cu) (mi) vb IV pãitii (pãĭ-tíĭ), pãiteam (pãĭ-teámŭ), pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitiri/pãitire (pãĭ-tí-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; intru huzmichear (picurar) trã arugã la un domnu; lu-arughedz pri cariva sã-nj facã un lucru; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); fac pãzari cu cariva (tri cãtã arugã, misto s-lji dau) trã lucrul tsi va-l facã trã mini; intru cu-arugã; puitescu, puituescu, arughedz, arog
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi pãitii (mi arugai) la domnu; nu mi pãiti ghini; dusirã s-pãiteascã (sã-sh aflã lucru, si s-arugheadzã); un lucrãtor s-pãiti (intrã cu-arugã) la un domnu cu ciflichi

§ pãitit (pãĭ-títŭ) adg pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitits (pãĭ-títsĭ), pãititi/pãitite (pãĭ-tí-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti arugat tra s-facã un lucru; tsi ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear la cariva; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; puitit, puituit, arugat
{ro: angajat, tocmit}
{fr: engagé (un travailleur); entré en service; placé comme domestique}
{en: hired (a worker); been hired for work}

§ pãiti-ri/pãitire (pãĭ-tí-ri) sf pãitiri (pãĭ-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãiteashti un (easti pãitit ca) huzmichear; puitiri, puituiri, arugari
{ro: acţiunea de a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire}
{fr: action d’engager (un domestique); d’entrer en service; de se placer comme domestique}
{en: action of hiring (a worker); of being hired for work}

§ nipãitit (ni-pãĭ-títŭ) adg nipãititã (ni-pãĭ-tí-tã), nipãitits (ni-pãĭ-títsĭ), nipãititi/nipãitite (ni-pãĭ-tí-ti) – tsi nu easti pãitit; tsi nu easti arugat tra s-facã un lucru; tsi nu-ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; tsi nu-ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear iuva; nipuitit, nearugat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn