DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãrdzescu

ahãrdzescu (a-hãr-dzés-cu) vb IV ahãrdzii (a-hãr-dzíĭ), ahãr-dzeam (a-hãr-dzeámŭ), ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdziri/ahãr-dzire (a-hãr-dzí-ri) – am hãri tsi mi fac vrut di cariva (tsi va s-mi aibã); ahãrzescu, axizescu, axiusescu, am unã tinjii (pãhã); custi-sescu, fac
{ro: valora, merita}
{fr: estimer, évaluer, valoir}
{en: have a value}
ex: njic ãnj escu shi nj-ahãrdzescu, suflit di om hrãnescu dauã cãciubi tu-unã aripã (angucitoari: tsãtsãli di muljari); atseali shaptidzãts di dzãli ahãrdzirã cãt (featsirã cãt, axizirã cãt, eara isea cu) shaidzãts di anj; cãt shapti ahãrdzescu (fac, axizescu)

§ ahãrdzit (a-hãr-dzítŭ) adg ahãrdzitã (a-hãr-dzí-tã), ahãrdzits (a-hãr-dzítsĭ), ahãrdziti/ahãrdzite (a-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri cari-l fac vrut di lumi (tsi va s-lu aibã); tsi ari tinjia (pãhãlu)…; tsi ari unã tinjii multu mari (neavutã di altu); ahãrzit, axizit, axiusit
{ro: valorat, meritat}
{fr: estimé, évalué}
{en: valued, with a certain value}

§ ahãrdziri/ahãrdzire (a-hãr-dzí-ri) sf ahãrdziri (a-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi ahãrdzeashti tsiva; ahãrziri, axiziri, axiusiri
{ro: acţiunea de a valora, de a merita; valorare, meritare}
{fr: action d’estimer, d’évaluer}
{en: action of having (of giving to something) a value}

§ neahãrdzit (nea-hãr-dzítŭ) adg neahãrdzitã (nea-hãr-dzí-tã), neahãrdzits (nea-hãr-dzítsĭ), neahãrdziti/neahãrdzite (nea-hãr-dzí-ti) – tsi ari hãri ahãntu buni cã-l fatsi un lucru s-aibã unã tinjii multu mari (neavutã di altu lucru); neahãrzit
{ro: inestimabil}
{fr: inestimable}
{en: inesti-mable}

§ neahãrdziri/neahãrdzire (nea-hãr-dzí-ri) sf neahãrdziri (nea-hãr-dzírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu-lj da unã tinjii (pãhã) a unui lucru; harea avutã di un lucru tsi nu ahãrdzeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu valora, de a nu merita}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artirsescu2

artirsescu2 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, atãrdisescu
{ro: scumpi}
{fr: hausser le prix, enchérir}
{en: increase price}
ex: yipturli li-artirsirã (li scunchirã); artirsii calu (alinai tinjia-a calui; icã pãltii di primansus trã cal)

§ artirsit2 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artir-siti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi s-ari scunchitã, scunchit, scunghit, atãrdisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: increased price}

§ artirsiri2/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scuncheashti tsiva; scunchiri, scunghiri, atãrdisiri
{ro: scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir}
{en: action of increasing price}

§ artirisescu2 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu2)

§ artirisit2 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit2)

§ artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arucucotir

arucucotir (a-ru-cu-có-tirŭ) sn arucucotiri/arucucotire (a-ru-cu-có-ti-ri) – unã soi di putir multu njic cu cari s-bea di-aradã arãchia; arcucotir, rucucotir
{ro: păhărel de rachiu, ţoi}
{fr: petit verre d’eau-de-vie}
{en: small glass for drinking whisky}
ex: biui doauã arucucotiri di-arãchii

§ arcucotir (ar-cu-có-tirŭ) sn arcucotiri/arcucotire (ar-cu-có-ti-ri) – (unã cu arucucotir)

§ rucucotir (ru-cu-có-tirŭ) sn rucucotiri/rucucotire (ru-cu-có-ti-ri) – (unã cu arucucotir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aruspu1

aruspu1 (a-rús-pu) sm aruschi (a-rúschi) – parã veclju dit Austrii (cãtivãrãoarã nturtsescu di-amalamã); ruspu, arup, rup, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche, multe ori de aur}
{fr: ancienne monnaie d’Autriche, ducat, monnaie turque d’or}
{en: coin, gold coin}
ex: mi miscu un aruspu (galbin)

§ ruspu1 (rús-pu) sm ruschi (rúschi) – (unã cu aruspu1)

§ arup2 (a-rúpŭ) sm aruchi (a-rúchĭ) – (unã cu aruspu1)
ex: aflai patru aruchi (paradz veclji dit Austrii)

§ rup2 (rúpŭ) sm ruchi (rúchĭ) – (unã cu aruspu1)

§ aruspu2 (a-rús-pu) adg aruspã (a-rús-pã), aruschi (a-rúschi), aruspi/aruspe (a-rús-pi) – (lucru) tsi ari unã tinjii multu mari; tsi nu-ari pãhã s-lji dai di bun tsi easti; tsi easti multu scumpu; ruspu
{ro: scump, inestimabil}
{fr: cher, inestimable}
{en: dear, expensive}
ex: aruspul (scumpul, dashlu) a meu!; nj-eshti un aruspu; mori tini, flurii, flurii aruspã (scumpã)

§ ruspu2 (rús-pu) adg ruspã (rús-pã), ruschi (rúschi), ruspi/ruspe (rús-pi) – (unã cu aruspu2)
ex: esh moi, flurii ruspã (scumpã); ruspul (scumpul) a meu, ruspa (scumpa) a mea

§ rubii2/rubie (ru-bí-i) sf rubii (ru-bíĭ) – parã veclju di-amalamã cari s-poartã di-aradã digushi di feati shi nveasti tiniri; rubie, ruspu, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, arubi, arubei, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: monnaie d’or}
{en: old gold coin}

§ rubie (ru-bi-ĭé) sm rubiedz (ru-bi-ĭédzĭ) – (unã cu rubii)

§ arubi/arube (a-rú-bi) sf arughi (a-rúghĭ) – (unã cu rubii)
ex: tsi va-nj dai si tsã-l aduc? arubea (fluria) di pi frãmti

§ arubei/arubee (a-ru-béi) sf arubei (a-ru-béĭ) – (unã cu arubi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atãrdisescu

atãrdisescu (a-tãr-di-sés-cu) vb IV atãrdisii (a-tãr-di-síĭ), atãrdi-seam (a-tãr-di-seámŭ), atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisiri/atãr-disire (a-tãr-di-sí-ri) – (mi) fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, artirsescu, artirisescu
{ro: scumpi}
{fr: enchérir}
{en: increase price}

§ atãrdisit (a-tãr-di-sítŭ) adg atãrdisitã (a-tãr-di-sí-tã), atãrdisits (a-tãr-di-sítsĭ), atãrdisiti/atãrdisite (a-tãr-di-sí-ti) – faptu cama scumpu di cum eara; cu tinjia (pãhãlu) criscutã; scunchit, scunghit, artirsit, artirisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: with increased price}

§ atãrdisi-ri/atãrdisire (a-tãr-di-sí-ri) sf atãrdisiri (a-tãr-di-sírĭ) – crish-tearea-a pãhãlui, scunchiri, scunghiri, artirsiri, artirisiri
{ro: acţiunea de a scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir, renchérissement}
{en: action of increasing price}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

axi/axe

axi/axe (ác-si) adv invar – tsi poati s-facã un lucru; tsi easti n stari s-facã tsiva; tsi axizeashti si s-facã un lucru; axiu, axu, acshu, icano, irbap, irbapi, izoti
{ro: capabil, demn, cari merită}
{fr: capable, digne}
{en: capable, worthy}
ex: nu escu axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dinãinti; nu eshti axi (nu pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu facã lucrul, ma nãsã nu easti axi

§ niaxi/niaxe (ni-ác-si) adv invar – tsi nu easti axi; tsi nu poati s-facã un lucru; tsi nu easti n stari s-facã tsiva; tsi nu-axizeashti si s-facã un lucru
{ro: incapabil, nedemn, cari nu merită}
{fr: incapable, indigne}
{en: incapable, unworthy}
ex: s-cumnicã niaxi (fãrã s-axizeascã)

§ axiu (á-xĭu) adg axi/axe (ác-si), axi (ác-si), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ axu (á-xu) adg axi/axe (ác-si), acshi (ác-shi), axi/axe (ác-si) – (unã cu axi)

§ acshu (ác-shĭu) adg acshi/acshe (ác-shi), acshi (ác-shi), ac-shi/acshe (ác-shi) shi acsi/acse (ác-si) – (unã cu axi)
ex: easti un bãrbat acshu; nu-i acshu (nu axizeashti) si-nj veadã; noi nu him acshi trã (icano s-ishim) furi

§ axii/axie (ac-sí-i) sf axii (ac-síĭ) – atsea cãt custuseashti (cãt axizeashti) un lucru; pãhã, tinjii, custu
{ro: valoare, preţ}
{fr: valeur, prix}
{en: value, price}

§ axitã (ac-sí-tã) sf axiti/axite (ac-sí-ti) – ihtibari, cheafeti, tinjii, nãmuzi, eryi
{ro: merit, demnitate}
{fr: mérite, dignité)}
{en: merit, dignity}
ex: axitili shi tinjiili

§ axescu2 (ac-sés-cu) (mi) vb IV axii (ac-síĭ), axeam (ac-seámŭ), axitã (ac-sí-tã), axiri/axire (ac-sí-ri) – mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axiusescu, axizescu, ahãrzescu, texiusescu, cataxipsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balici

balici (ba-lícĭŭ ?) sm pl(?) – ma multi turlii di arburits tsi yin dit locurli di cãtã China shi Geaponia, cu frãndzã lutsitoari tsi nu cad earna shi lilici mushati, mãri, albi i aroshi, tsi anjurzescu mushat; lilicea faptã di aestu arburic; bolici
{ro: camelie}
{fr: camélie}
{en: camellia}

§ bolici2 (bo-lícĭŭ?) sm pl(?) [Papahagi dzãtsi tu padzina 254 cã actsentul cadi pri silaba “lici”, ma tu padzina 281, iu s-da noima-a zborlui, el dzãtsi cã actsentul cadi pri silaba “bo”; Mihãileanu da zborlu tu padzina 73, fãrã s-aspunã actsentul] – (unã cu balici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bezbile

bezbile (béz-bi-lé) adv [bãgats oarã cã zborlu easti dat tu dictsiunarlu-al Papahagi cu dauã actsenti] – fãrã di-altã; easti lucru sigur; nu s-poati s-hibã altã soi; bezbele
{ro: negreşit}
{fr: assurément, certainement}
{en: certainly}
ex: cara nu-l vrei, bezbile (easti lucru sigur, fãr di-altã) cã nu va s-ti va; shi bezbile (shi easti lucru sigur) cã tr-atsea cã s-featsi di atsea soi shi Hristolu

§ bezbele (béz-be-lé) adv – (unã cu bezbile)
ex: bezbele (fãr di altã) cã hoara s-ari alumtatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cachin

cachin (ca-chínŭ) sn cachinuri (ca-chí-nurĭ) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu (unã boatsi dupã-alantã) cãndu s-arupi (cãpãeashti) di-arãdeari; vrondul tsi-l fatsi un cu-arãdearea, cãndu sh-pizueashti di cariva; cãchin, grohut; cãhtiri, cãpãiri
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar of laughter}
ex: tsi easti aestu cachin (aestã arãdeari cu grohuti) di tini

§ cãchin1 (cã-chínŭ) sn cãchinuri (cã-chí-nurĭ) – arãdeari cu boatsi sãnãtoasã (cu grohuti, cachinuri)
{ro: râs cu hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: loud or excited laughter}
ex: cãchin, lai cãchin (tsi mari cãpãiri di-arãdeari)

§ cãchin2 (cã-chínŭ) (mi) vb IV cãchinii (cã-chi-níĭ), cãchineam (cã-chi-neámŭ), cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchiniri/cã-chinire (cã-chi-ní-ri) – arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; lishin di-arãdeari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-arãdeari; cãhtescu di-arãdeari; cãpãescu di-arãdeari; cãhtisescu, hãrhãrescu, pãhãescu
{ro: râde în hohote}
{fr: rire aux éclats}
{en: roar with laughter}
ex: nã cãchinim di-arãdeari; nã cãchinish (featsish dunjaea s-arãdã di noi, nã featsish rizili) cu fapta-a ta

§ cãchinit (cã-chi-nítŭ) adg cãchinitã (cã-chi-ní-tã), cãchinits (cã-chi-nítsĭ), cãchiniti/cãchinite (cã-chi-ní-ti) – cari arãsi cu grohuti; cari lishinã di-arãdeari; cãhtit, cãpãit (di-arãdeari); cãhtisit, hãrhãrit, pãhãit
{ro: care a râs în hohote; leşinat (de răs)}
{fr: qui a rit aux éclats}
{en: who has burst, roared with laughter}

§ cãchiniri/cãchinire (cã-chi-ní-ri) sf cãchiniri (cã-chi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãchinã di-arãdeari; cãhtiri, hãrhãriri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de rire aux éclats}
{en: action of roaring with laughter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã