DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ganumã

ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã

§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)

§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}

§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}

§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãgur

pãgur (pã-gúr) sn pãguri/pãgure (pã-gú-ri) – vas njic di metal, tu cari s-poartã biuturã (arãchii) shi cari s-poartã multi ori di mesi spindzurat di curauã (i pri cal spindzurat di shauã); ploscã, ploascã, chelchi
{ro: bidon de rachiu}
{fr: burette (bidon) d’étain à eau-de-vie}
{en: brandy canteen, bidon}
ex: sudzi arãchii dit pãgur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tiniche

tiniche (ti-ni-chĭé) sm tinicheadz (ti-ni-chĭádzĭ) – frãndzã (tablã, ploaci) multu suptsãri ca un petur di metal (di-aradã di cilichi) dit cari s-fac lucri; vas (pãgur, cutrov, mãtãrã) trã purtari muljituri (apã, untulemnu, gaz, etc.) faptu dit aestã tablã; tinichei, lamarinã, lãmãrinã, pafil
(expr:
1: tiniche di pruscuchiri = vas cu cari s-pruscuchescu lilici, grãdinj, etc.;
2: hiu tiniche = nu-am nitsiun parã; hiu multu ftoh, hiu tiflupendar; nu-am zmeanã n cur, etc.;
3: lj-aspindzur tinichelu = lu-agunescu arushinos pri cariva; lu-avin “ca pri-un cãni cu-un tiniche ligat di coadã”)
{ro: tinichea; bidon}
{fr: fer-blanc; bidon}
{en: tin plate; tin can}
ex: paradz tu pungã? tiniche!
(expr: dip tsiva, nitsiun parã!); tiniche easti
(expr: nu-ari paradz, dip tsiva)

§ tinichei/tinichee (ti-ni-chĭé-i) sf tinichei (ti-ni-chĭéĭ) – (unã cu tiniche)
ex: casili suntu nviliti cu tinichei; fac cafelu tu-un gijve di tinichei; tutã di-amalamã, sh-curlu di tinichei veaclji

§ tinichigi (ti-ni-chi-gí) sm tinichigeadz (ti-ni-chi-gĭádzĭ) – lucrãtor tihnit tu lucrul a tinichelui shi a lucrilor fapti di tiniche; atsel tsi fatsi, mirimitiseashti sh-vindi lucri fapti di tiniche
{ro: tinichigiu}
{fr: ferblantier}
{en: tinsmith, tinman}
ex: l-ded vaslu la tinichigi s-lu alicheascã

§ tinichigirii/tinichigirie (ti-ni-chi-gi-rí-i) sf tinichigirii (ti-ni-chi-gi-rí-i) – tehnea-a tinichigilui; ducheanea iu tinichigilu fatsi, vindi shi mirimitiseashti vasili di tiniche
{ro: tinichigerie}
{fr: métier du ferblantier; magazin du ferblantier}
{en: tinsmith’s trade; tinsmith’s shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã