DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gljoagã

gljoagã (gljĭŭá-gã) sf gljoadzi/gljoadze (gljĭŭá-dzi) – lemnu lungu (shcop, ciumagã) cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva) cu cari s-alumta (s-apãra) lumea tu chirolu-atsel multu veclju; mãciucã, shopcã, sopcã, ciumagã, topuzganã, stupaganã, fufuzganã
{ro: măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãciucã

mãciucã (mã-cĭú-cã) sf mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – ciumagã cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); partea groasã shi stronghilã di la unã ciumagã bunã trã apãrari; mãtsucã, shopcã, sopcã, gljoagã, ciumagã, topuzganã, stupaganã, fufuzganã
{ro: măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club}

§ mãtsucã (mã-tsú-cã) sf mãtsutsi/mãtsutse (mã-tsú-tsi) – (unã cu mãciucã)
ex: lj-easi un arap cu unã mãtsucã tu mãnã; cu di-ayia putui s-mi apãr cu mãtsuca shi s-yin aoatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãganã

pãganã (pã-gá-nã) sf pãgãnj (pã-gắnjĭ) – ceatã di stratiots tsi lj-avinã furlji (rebiljlji) tra s-lj-acatsã, shi s-lji ncljidã tu-ahapsi i s-lji vatãmã; pãgani; poterã
{ro: poteră}
{fr: troupe de soldats qui va à la poursuite des voleurs ou des rebelles}
{en: posse}
ex: deadim di pãganã greauã; sh-agiumsi nã pãganã; pãgana adusi un fur

§ pãgani/pãgane (pã-gá-ni) sf pãgãnj (pã-gắnjĭ) – (unã cu pãganã)

§ poterã (po-té-rã) sf poteri/poterã (po-té-ri) – (unã cu pãganã)
ex: di nizanj unã poterã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãngãn

pãngãn (pãn-gắnŭ) sm, sf, adg pãngãnã (pãn-gắ-nã), pãngãnj (pãn-gắnjĭ), pãngãni/pãngãne (pãn-gắ-ni) – om tsi nu easti crishtin (i cari nu easti turcu i uvreu, ti-atselj tsi suntu turtsã i uvrei); om tsi nu-ari vãrnã pisti; (fig:
1: pãngãn = (i) om arãu, blãstimat, andihristu, tsi nu-ari njilã; expr:
2: gurã pãngãnã = gurã urutã; tsi scoati mash urãtets, lucri-arushinoasi, ngiurãturi din gurã)
{ro: păgân}
{fr: païen}
{en: pagan}
ex: tuts cãts nu suntu crishtinj, s-cljamã pãngãnj; pãngãnjlji njilj di njilj; vrush s-mi mãts, ore, pãngãne (nicrishtine, icã fig: andihriste); pãngãnã (fig: arauã) ti featsish; cari pãngãn di cãni (fig: andihristu di om) cutidzã s-calcã la mini?; am un frati pãngãn (fig: arãu, andihristu); nu vru s-mi-ascultã, pãngãnlu (fig: blãstimatlu); nãpoi lj-apruche pãngãna (fig: andihrista) di ursã sh-nãpoi s-bagã mãna s-lj-acatsã; ari gurã pãngãnã
(expr: scoati mash urãtets din gurã); l-dispuljarã pãngãnjlji furi (fig: oaminlj-arãi, furlji); shoariclu ari gurã pãngãnã (fig: nfãrmãcoasã), tuti lucrurli tsã njergu tersi

§ pãngãr (pãn-gắrŭ) sm, sf, adg pãngãrã (pãn-gắ-rã), pãngãri (pãn-gắrĭ), pãngã-ri/pãngãre (pãn-gắ-ri) – (unã cu pãngãn) pãngãnãtati/pãn-gãnãtate (pãn-gã-nã-tá-ti) sf pãngãnãtãts (pãn-gã-nã-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã pãngãn (arãu, andihristu, blãstimat); pãngãneatsã; (fig: pãngãnãtati = lãvushilji, cãcat, merdu)
{ro: păgânătate, excrement}
{fr: paganisme, excrément}
{en: paganism; excrement}
ex: pãngãnãtati (fig: cãcat) di cãni

§ pãngãneatsã (pãn-gã-neá-tsã) sf pãngãnets (pãn-gã-nétsĭ) – (unã cu pãngãnãtati)

§ pãngãnitescu (pãn-gã-ni-tés-cu) adg pãngãniteascã (pãn-gã-ni-teás-cã), pãngãniteshtsã (pãn-gã-ni-tésh-tsã), pãngãniteshti (pãn-gã-ni-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu pãngãnjlji, tsi easti di pãngãn; (ca) di pãngãn; pãngãn
{ro: păgân}
{fr: païen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pusii/pusie

pusii/pusie (pu-sí-i) sf pusii (pu-síĭ) – arcarea dinapandiha pristi-un dushman (tsi treatsi prit-un loc shi nu s-ashtipta la-aestu lucru), faptã di-un om (di-unã pãganã, ascheri, etc.), dit-unã carteri iu dushmanlu eara pãndixit shi ashtiptat; loclu iu cariva ashteaptã, aveaglji sh-limirseashti pi-un dushman, ca s-lj-ansarã dinapandiha (s-lu-acatsã, s-lu vatãmã, etc.); pusati
{ro: aleş, ambuscadă, pândă}
{fr: embuscade, guet; défilé utilisé comme embuscade}
{en: ambush, watch, look-out}
ex: geandarlji shi cu puljaclu acãtsarã pusii shi loarã ca s-aminã; aestã pãganã avea acãtsatã pusii; cara acãtsarã pusii, ahurhirã si s-arucã tufechi, ma vãrnu nu s-vãtãmã, mash doi s-pliguirã; tu pusia-a-atsilor bãrtsiri

§ pusati/pusate (pu-sá-ti) sf pusãts (pu-sắtsĭ) – (unã cu pusii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shopcã

shopcã (shĭóp-cã) sf shopchi/shopche (shĭóp-chi) – ciumagã cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); sopcã, gljoagã, ciumagã, mãciucã, fupuzganã, stupaganã, topuzganã
{ro: ciomag, măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: stick, club}
ex: shopchi (ciumãdz) cu cari bat la ushi

§ sopcã (sóp-cã) sf soptsi/soptse (sóp-tsi) – (unã cu shopcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã