|
|
ori2
ori2 (órĭ) sf pl – bair di mãrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cãlugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numirã rigeili (ncljinãciunj-li) tsi li fac cu-arada; bair di mãrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) li trec prit deadziti, unã cãti unã, tra s-lã treacã oara; cumbuloyi, cumbuloi
{ro: mătănii}
{fr: chapelet, rosaire}
{en: string of beads, rosary}
ex: nj-adusi doarã ori (cumbuloyi) di chihlibari; imna cu orli (cumbuloyili) di chihlibari tru mãnã
crinã2
crinã2 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – “casa” iu bãneadzã alghinjli; stup, cushor, cushori, cufinã
{ro: stup}
{fr: ruche, essaim}
{en: bee-hive}
ex: avum optu crini di alghinj
§ cushor2 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu crinã2)
ex: cum hearbi alghina tu cushor; cum ascultã di vasilsã tuti-alghinjli dit cushori
§ cushori2/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu crinã2)
§ cufinã2 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu crinã2)
ex: sta ca alghinjli tu cufinã
cushori2/cushore
cushori2/cushore (cu-shĭó-ri) sf – vedz tu crinã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: crinã2zori1/zore
zori1/zore (zó-ri) sf fãrã pl – zbor tsi-aspuni cum lu fatsi omlu un lucru, cãndu lipseashti s-lu facã cu sila, cã va i cã nu va; catastasea di fãtseari lucrili greu, di-ananghi, di cãndu lipsescu fãtseari; dhisculii, greatsã, ananghi, silã, fortsã, niisihii;
(expr:
1: zorea (greulu) ti nveatsã = va sã nvets s-lu fats un lucru, cãndu ai ananghi, cã shtii i cã nu shtii cum s-lu fats;
2: zorea heari frãndzi = ananghea tsã da puteari s-fats lucri tsi nu pistipseshti cã pots s-li fats;
3: nu nj-u zorea; nu-am zori = nu-am ananghi, nu mi mealã;
4: tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji = cãndu nu pots s-fats altã soi, sh-ai mari ananghi di tsiva, va fats itsido (va ti fats frati sh-cu draclu) tra s-tsã ndredz huzmetea;
5: cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi = zbor tsi va s-aspunã cãt lishor easti s-aspardzi lucri fapti cu multã zori)
{ro: greu, greutate, nevoie, dificultate; forţă, nelinişte}
{fr: besoin, peine; force, contrainte; inquiétude}
{en: difficulty, need, force, uneasiness}
ex: veadi zori (greatsã) mari; poati s-trec, vahi, fãrã zori (lishor, efcula, fãrã greatsã); s-virsã meljlu, cu zorea s-adunã; vinji cu mari zori (cu multã greatsã); macã mor, tsi zori-a portsã?
(expr: tsi-ananghi va s-ai?); u lja cu zorea (cu fortsa, cu sila, fãrã volja-a ljei); cãndu va s-veadã zori (ananghi) va s-toarnã; vidzum zori (greatsã, ananghi) mari; cari u vidzurã zori (greu); tsi zori (nivolji, ananghi) ti-avinã? lj-ded yitrii cu zori (greu, cu fortsa); di zori shi bãrtsirli s-disicã; zorea scoati untulemnu; tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji; cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi; cu zorea pots s-ljai, nu pots s-dai; cari u vidzurã zori (greu); cu zori (greu) s-hrãneascã; nu nj-u zorea
(expr: nu-am ananghi) di arãulu Martsu; s-nu-ai zori (s-nu-ai ananghi, s-nu ti mealã); am cum! dzãtsi arãulu, nj-u zorea
(expr: am ananghi mini, mi mealã), cã ti ashteaptã tini?
§ zori2/zore (zó-ri) adv – (lucru tsi s-fatsi) cu greatsã, cu silã, di nivolji, etc.; zorbea, zorca
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: fu ca zori (nj-fu greu) pãnã loai dzeana; zori altãoarã (va hibã greu, dhiscula altãoarã) s-mi-adutseari Dumnidzãlu; zori lucru (greu lucru easti) cumnicarea
§ zorba1 (zór-ba) adv invar – cu zorea, zorca, cu sila, cu pãrduna, cu fortsa, etc.
zori2/zore
zori2/zore (zó-ri) adv – vedz tu zori1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zori1