DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cosh1

cosh1 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) shi coashi/coashe (cŭá-shi) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: un cosh di cireashi; adusim di la-ayinji, trei coashi (cãnestri) cu-auã; coshlu easti mplin di meari dit Stãmãrii; lu hidzea tu un cosh shi lu-aruca fãrã njilã

§ cushor1 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)

§ cushori1/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
ex: l-bãgarã tu unã cushori; el purta ãn cap cushorea; arcã peshtilj dit cushori

§ cushelj (cu-shĭéljĭŭ) sn cushelji/cushelje (cu-shĭé-lji) – (unã cu cosh1)

§ cãnistrã (cã-nís-trã) sf cãnistri/cãnistre (cã-nís-tri) – (unã cu cosh1)
ex: iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; mprumutai cãnistra di la dada; adunãm trei cãnistri cu stog di cireashi; li lash stranjili dit cãnistrã?

§ cãnestrã (cã-nés-trã) sf cãnestri/cãnestre (cã-nés-tri) – (unã cu cosh1)
ex: pitreatsi tatã-su nã cãnestrã cu-auã; lj-acatsã di-lj bagã tu-unã cãnestrã sh-lã da cali tu-un arãu; lj-adunarã nã cãnestrã di meari un sh-un

§ cãnistealã (cã-nis-teá-lã) sf cãnisteali/cãnisteale (cã-nis-teá-li) – (unã cu cosh1)

§ cãrinã2 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) shi cãrinj (cã-rínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: cu cãrinjli s-duc auãli di la-ayinji

§ cufinã1 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: loarã funi, cufinj cu pãni; tãljarã funea sh-cufina (cã-nistra i gãleata) cãdzu

§ gãlicã (ghã-lí-cã) sf gãlitsi/gãlitse (ghã-lí-tsi) – cãnistrã (cufinã, cushori, cãlatã) njicã; cãlãtici, cãlãticã, cufitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ori1

ori1 (órĭ) sf pl –
1: mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi yin aniorihta, tsi s-fac afani agonja shi s-alãxescu dipriunã, lishor, fãrã multã minduiri;
2: numã tsi yini di la trei gindi dit mituluyia grãtseascã tsi-lj fãtsea s-pidipseascã multu, atselj tsi adra lãets; bolj, nazi, naji, caprici, fãrfudã, camomati, mutri; zurlets, urghii, hulii, etc.
{ro: capricii, furii}
{fr: caprices, furies}
{en: whims, caprices; furies}
ex: mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acatsã cãtivãrãoarã orli (inatea, zurleatsa, huliili, uryiili); dupã tsi va-lj treacã orli (boljli, huliili); cãndu-lj yin orli (boljli, huliili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zori1/zore

zori1/zore (zó-ri) sf fãrã pl – zbor tsi-aspuni cum lu fatsi omlu un lucru, cãndu lipseashti s-lu facã cu sila, cã va i cã nu va; catastasea di fãtseari lucrili greu, di-ananghi, di cãndu lipsescu fãtseari; dhisculii, greatsã, ananghi, silã, fortsã, niisihii;
(expr:
1: zorea (greulu) ti nveatsã = va sã nvets s-lu fats un lucru, cãndu ai ananghi, cã shtii i cã nu shtii cum s-lu fats;
2: zorea heari frãndzi = ananghea tsã da puteari s-fats lucri tsi nu pistipseshti cã pots s-li fats;
3: nu nj-u zorea; nu-am zori = nu-am ananghi, nu mi mealã;
4: tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji = cãndu nu pots s-fats altã soi, sh-ai mari ananghi di tsiva, va fats itsido (va ti fats frati sh-cu draclu) tra s-tsã ndredz huzmetea;
5: cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi = zbor tsi va s-aspunã cãt lishor easti s-aspardzi lucri fapti cu multã zori)
{ro: greu, greutate, nevoie, dificultate; forţă, nelinişte}
{fr: besoin, peine; force, contrainte; inquiétude}
{en: difficulty, need, force, uneasiness}
ex: veadi zori (greatsã) mari; poati s-trec, vahi, fãrã zori (lishor, efcula, fãrã greatsã); s-virsã meljlu, cu zorea s-adunã; vinji cu mari zori (cu multã greatsã); macã mor, tsi zori-a portsã?
(expr: tsi-ananghi va s-ai?); u lja cu zorea (cu fortsa, cu sila, fãrã volja-a ljei); cãndu va s-veadã zori (ananghi) va s-toarnã; vidzum zori (greatsã, ananghi) mari; cari u vidzurã zori (greu); tsi zori (nivolji, ananghi) ti-avinã? lj-ded yitrii cu zori (greu, cu fortsa); di zori shi bãrtsirli s-disicã; zorea scoati untulemnu; tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji; cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi; cu zorea pots s-ljai, nu pots s-dai; cari u vidzurã zori (greu); cu zori (greu) s-hrãneascã; nu nj-u zorea
(expr: nu-am ananghi) di arãulu Martsu; s-nu-ai zori (s-nu-ai ananghi, s-nu ti mealã); am cum! dzãtsi arãulu, nj-u zorea
(expr: am ananghi mini, mi mealã), cã ti ashteaptã tini?

§ zori2/zore (zó-ri) adv – (lucru tsi s-fatsi) cu greatsã, cu silã, di nivolji, etc.; zorbea, zorca
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: fu ca zori (nj-fu greu) pãnã loai dzeana; zori altãoarã (va hibã greu, dhiscula altãoarã) s-mi-adutseari Dumnidzãlu; zori lucru (greu lucru easti) cumnicarea

§ zorba1 (zór-ba) adv invar – cu zorea, zorca, cu sila, cu pãrduna, cu fortsa, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn