|
|
orbu
orbu (ór-bu) adg,orb"> sm,orb"> sf oarbã (ŭár-bã), orghi (ór-ghi), oarbi/oarbe (ŭár-bi) – atsel cari sh-ari chirutã doilji oclji; atsel cari nu poati s-veadã tsiva di doilji oclji; (fig: orbu = (i) un tsi nu para veadi ghini, easti ca orbu, cã nu veadi aproapea dip; (ii) loc ntunicos, scutidos, iu nu pots s-vedz tsiva; expr:
2: armasi orbu, easti orbu = (i) nu shtii tsi lipseashti sã shtibã; (ii) nu featsi carti, nu s-ari dusã la sculii;
3: orbu di-un oclju = tsi nu veadi di-un oclju mash; chior, gav;
4: am tihi oarbã; am tihi-arauã = nu-am dip tihi, hiu fãrã tihi;
5: mi-adar orbu = mi mbet multu, mi fac dzadã (cucutã, cãndilã, hrup, etc.);
6: di la orbu nu caftã oclji = s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã a unui sã-lj da tsiva tsi nu-ari, s-facã tsi nu poati, etc.;
7: acatsã orbul, scoati-lj ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a omlui cãndu fatsi un lucru ncot, digeaba; cãndu-lj fatsi a unui tsiva tsi nu-l mealã, nu-l ambudyiseashti cu tsiva dip;
8: deadi orbul di mur shi-lj si pari cã ma nclo loc nu-i = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu poati s-veadã ma diparti di tsi-lj si-aspuni n fatsã; nu poati s-aducheascã tsi poati si s-ascundã dupã zboarãli avdzãti di la cariva; etc.;
9: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu un tsi nu para shtii s-lu facã ghini un lucru lipseashti s-lu facã cum shtii, cãndu nu-ari altu ma bun, un mastur s-lu facã)
{ro: orb}
{fr: aveugle}
{en: blind}
ex: tsi tricu pri-afoarã, di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tuts orghilj shi shchiochilji s-avea adunatã aclo; nveatsã-l sh-nãs tehni s-nu-armãnã orbu
(expr: s-nu hibã un di-atselj tsi nu shtii s-facã tsiva); lu nveatsã ficiorlu gramati, s-nu lu-alasã orbu
orca
orca (ór-ca)orb"> adv – (du-ti) la drats; la treilji drats; s-ti lja neclu; fudz, s-nu ti ved dininti; etc.
{ro: la naiba}
{fr: au diable}
{en: to hell}
ex: orca du-ti!
orcu
orcu (ór-cu)orb"> sn orcuri (ór-curĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã nu dzãtsi minciunj; giurat, giuratic, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
§ urchisescu (ur-chi-sés-cu) (mi)orb"> vb IV urchisii (ur-chi-síĭ), urchiseam (ur-chi-seámŭ), urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) – dzãc cu giurat (orcu) cã atsea tsi spun nu easti minciunã; dau giurat, ljau giurat, agiur, giur, sprigiur, prigiur
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter serment}
{en: swear (on the Bible)}
§ urchisit (ur-chi-sítŭ)orb"> adg urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisits (ur-chi-sítsĭ), urchisiti/urchisite (ur-chi-sí-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiurat, giurat, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: sworn (on the Bible)}
§ urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri)orb"> sf urchisiri (ur-chi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, giurari, sprigiurari, prigiurari
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of swearing (on the Bible)}
ordhinii/ordhinie
ordhinii/ordhinie (or-dhi-ní-i)orb"> sf ordhinii (or-dhi-níĭ) – unã cu ordinii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ordiniiordinii/ordinie
ordinii/ordinie (or-dhi-ní-i)orb"> sf ordinii (or-dhi-níĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndari faptã (nom) di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cãljuri); ordin, urdin, cumandã, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diatagmã, diitãyii, buiurdii, tãcriri
{ro: ordin, poruncă}
{fr: ordre}
{en: order}
§ ordin (ór-din)orb"> sn ordini/ordine (ór-di-ni) – (unã cu ordinii)
§ urdin4 (úr-din)orb"> sn urdini/urdine (úr-di-ni) – (unã cu ordinii)
ordin
ordin (ór-din)orb"> sn – vedz tu ordinii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ordiniiordu1
ordu1 (ór-du)orb"> vb IV – vedz tu urdzãscu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: urdzãscuordu2
ordu2 (ór-du) sn? pl(?) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati tu-aradã, un dupã alantu (ca tu-un bair); loclu tu cari s-aflã un lucru tu-unã aradã; aradã, radã, bair, chindinar, nizami, sãrã, sireauã, taxi, udopsu
{ro: ordine, rânduială}
{fr: ordre, arrangement, rangée}
{en: order, arrangement, line, array}
§ udopsu (u-dóp-su)orb"> sm pl(?) – starea tu cari s-aflã lucrili bãgati pi-aradã un dupã-alantu aradã, radã, ordu, bair, chindinar, sãrã, sireauã, taxi, nizami
{ro: }
{fr: ordre }
{en: order }
ordzu
ordzu (ór-dzu)orb"> sn ordzuri (ór-dzurĭ) shi oardzã (ŭár-dzã) – plantã irboasã dit fumealja-a grãnilor, criscutã di om tu agri, cu truplu-analtu, subtsãri sh-lungu, cu palj lungu shi schicuri ncãrcati cu-arãdz di gãrnutsã; gãrnutslu faptu di-aestã earbã, bun trã hrana-a oaminjlor sh-a prãvdzãlor sh-dit cari s-fatsi birã, arãchii, etc.; agru siminat cu aestã earbã; hãsilj;
(expr:
1: ordzul ãl arã boilji shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea;
2: tradzi ca calu la ordzu; vrei cal ordzu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?”;
3: tsi, noi mãcãm ordzu? = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nã da un lucru tsi nu n-ariseashti, nã da tsiva di cari nu-avem ananghi)
{ro: orz}
{fr: orge}
{en: barley}
ex: calu mãca ordzu; dau ordzu a caljlor; tradzi ca calu la ordzu; vrei cal ordzu?; tsi, noi mãcãm ordzu?; calu bun, singur sh-adavdzi ordzul; shi ti gumar ordzu nu lipseashti
§ urdzãshor (ur-dzã-shĭórŭ)orb"> sn urdzãshoari/urdzãshoare (ur-dzã-shĭŭá-ri) – ordzu njic
{ro: orzişor}
{fr: petit orge}
{en: small barley}
§ urdzat (ur-dzátŭ)orb"> adg urdzatã (ur-dzá-tã), urdzats (ur-dzátsĭ), urdzati/ur-dzate (ur-dzá-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari datã s-mãcã ordzu
ore!
ore! (ó-re shi o-ré) inter – zbor cu cari grim ma multu a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); s-dzãtsi cãndu vrei s-aspunj cã ti ciuduseshti di tsi s-fatsi, cã tsã easti fricã di tsi aducheshti cã va si s-facã, etc.; lai, lãi, lea, o-lai, bre, brem, vre, re, are, bre, avre
{ro: mă, bă, măi, măi-măi, dar}
{fr: he! eh! homme; eh! bien!, mais}
{en: hey! well now! now then! listen!}
ex: va s-ts-afeatã (lipseashti s-aducheshti, s-tsã treacã prit minti), ore doamne!; nu ti ntreb, ore (lai) crishtine; s-acãtsarã, ore fratili-a meu; ore! va nã mãcã!; mi giurai, ore crishtine!
§ re! (ré) inter – (unã cu ore!)
ex: avdzã, ncoa, re! (ore)
§ a-re (a-ré) inter – scriat shi are! – (unã cu ore!)
ex: tini hii, are! (bre, oré); are (bre, ore, more), tsi dai acshi?; are (bre, avre) afendi
§ bre! (bré) inter – (unã cu ore!)
ex: ea, li-alãsãm bre!; bre, bre, bre! tsi gioni-aleptu!
§ brem! (brémŭ) inter – (unã cu ore!)
§ a-bre! (a-bré) inter – scriat shi a bre! – (unã cu ore!)
§ vre (vré) inter – (unã cu a-re)
ex: tsi greai, vre glare!
§ a-vre! (a-vré) inter – scriat a vre! shi avre! – (unã cu ore!)
ex: avre (are, bre) ficior!; a vre om, om; ashi-i ghini, vre hilj
a1
a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã
a2
a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi
a3
a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)
a4
a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã
abã
abã (a-bắ)orb"> sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã
§ abagi (a-ba-gí)orb"> sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}
§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi)orb"> sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii
abitiri/abitire
abitiri/abitire (a-bi-tí-ri)orb"> adv – cama arãu, biter
{ro: mai rău} {pire} {worse}
ex: agiumsish abitiri (cama-arãu); minciunos easti Yioryi, ma frati-su abitiri (ma-arãu, ma multu)
§ biter (bi-térŭ)orb"> adv – (unã cu abitiri)
abur
abur (á-burŭ)orb"> sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)
§ aburos (a-bu-rósŭ)orb"> adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)
§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ)orb"> vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)
§ aburat1 (a-bu-rátŭ)orb"> adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}
§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri)orb"> sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
aburii/aburie
aburii/aburie (a-bu-rí-i)orb"> sf aburii (a-bu-ríĭ) – aveari
{ro: avere}
{fr: richesse, fortune}
{en: wealth}
abushala
abushala (a-bú-shĭa-la)orb"> adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã
§ abushila (a-bú-shi-la)orb"> adv – (unã cu abushala)
§ deabushila (dea-bú-shi-la)orb"> adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh
§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi)orb"> vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã
§ abushilat (a-bu-shi-látŭ)orb"> adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}
§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri)orb"> sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}
§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi)orb"> vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)
acãkiseari
RO:înţelegere, acord
EN:understanding; agreement
FR:entente, accord
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
acãkisescu, akicãsescu
RO:a înţelege
EN:understand; realise
FR:comprendre; se rendre compte; se mettre d’accord
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
aducŭ
RO:a aduce; a fi asemănător
EN:to bring; to resemble
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
aeroportu
RO:
EN:airport
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
agãrshescu
RO:a uita
EN:forget
FR:oublier
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
agiutorŭ
RO:ajutor
EN:help
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ahnii, iahnii
RO:iahnie
EN:yakhni, meat dish with vegetables (potatoes or beam or onions)
FR:yakni, plat de viande et de pommes de terre, riz ou oignons
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
(a)horyea
RO:separat
EN:distinct; apart
FR:séparément, à part
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ahurhescu
RO:a începe; a porni
EN:to begin, to start
FR:commencer
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
alasŭ
RO:a lăsa; a divorţa
EN:to let; to divorce
FR:laisser; divorcer
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi)orb"> vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ)orb"> adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri)orb"> sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ)orb"> adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
adavgu
adavgu (a-dáv-gu) (mi)orb"> vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)
§ adaptu (a-dáp-tu)orb"> adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)
§ adapsu (a-dáp-su)orb"> adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)
§ adãvgat (a-dãv-gátŭ)orb"> adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)
§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri)orb"> sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
{ro: acţiunea de a adăuga, de a creşte, de a multiplica; adăugare, creştere, multiplicare}
afoarã2
afoarã2 (a-fŭá-rã)orb"> sf fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
{ro: un fel de tifos}
{fr: une sorte de typhus}
{en: a variety of typhus}
ex: easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)
§ nafoarã2 (na-fŭá-rã)orb"> sf fãrã pl – (unã cu afoarã2)
ex: cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)