|
|
drac
drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã
optu
optu (óp-tu) num – numirlu 8 (namisa di 7 shi 9)
{ro: opt}
{fr: huit}
{en: eight}
ex: optulj (optu di nãsh) eara mintiosh shi noulu eara chirut; udãlu iu durnja optuli (atseali optu) feati; ca vãr gioni cãndu tu optuli (atsea di-a opta dzuã), l-toarnã soacrã-sa pãryicea
§ optul (óp-tulŭ) num ord opta (óp-ta) – atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 8 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari tu-aradã mash shapti nãintea-a lui (ljei)
{ro: al optulea, a opta}
{fr: le (la) huitième}
{en: the eighth}
§ optusprãdzatsi (óp-tus-prã-dzá-tsi) num – numirlu 18 (namisa di 17 shi 19)
§ optusprãyinghits (óp-tus-prã-yín-ghitsĭ) num – numirlu 28 (namisa di 27 shi 29)
§ opdzãts (op-dzắtsĭ) num – numirlu 80 (namisa di 79 shi 81)
{ro: 80, optzeci}
{fr: 80, quatre-vingt}
{en: 80, eighty}
ex: dã-nã opdzãtslji (atselj 80 di…)
§ uptimi/uptime (up-tí-mi) sf uptinj (up-tínjĭ) – unã di-atseali optu pãrtsã isea tu cari sã mparti un lucru
{ro: optime}
{fr: une huitième}
{en: one eighth}
ex: lj-armasi mash unã uptimi (unã a opta parti)
tsi/tse
tsi/tse (tsí) pr rel shi interog – (multi ori, tu scriarea-a noastrã, ligat cu alti zboarã) cari; pri cari, pi cari, di cari, tu cari, n cari; a curi, a cui; cãndu; iu; cãt, cã, di, ca, atumtsea, cãtse, trãtse, cu tuti cã, tsicara, tecã, etc.
{ro: ce; ce?; care, pe care, de care, în care, cui, căruia, când, unde, cât, că, de, ca, atuncea, de ce, pentru ce, deşi, etc.}
{fr: qui; que; quel; à qui; à quoi (bon); quand; où; combien; de; afin que; quoique; quoi?; pourquoi; etc.}
{en: what, which, that, who, of which, in which, tu which, how much, for, then, why, although, etc.}
ex: o, lai, pulj, tsi stai pri deagã?; hiljlu di-amirã tsi (cari) moari; Dumnidzã tsi (cari), ma-l vidzu, lj-dzãsi; mini tsi (cari) vãtãmai lamnja; cheatra tsi (cari) s-arucuteashti mushclju nu-acatsã; s-avdu (atseali) tsi fac mortsãlj sh-oamnjlji tsi (cari) dormu; nu shtea tsi s-facã; hilj-ta tsi (pri cari) nu u vidzush cu anjlji; un ficior tsi-l (pri cari-l) pitricu mã-sa; urfanji tsi (pri cari) cu saclu s-u aruts nafoarã sh-nu s-arucã; treatsi-ts calea tsi-ai (pri cari ai) vinjitã; arbinesh tsi (pri cari) lj-avea sultanlu; mãrata scapã di lãngori tsi (di cari) trapsi ahãts anj; nipotlu ali babã, tsi-lj (a curi ãlj) si pari cã-i ncãlar; carti tsi (a curi) tu xeani, s-agiungã-lj cãftash; ahãnti niveasti tsi (a curi) nu lã si turnarã gionjlji nãpoi; dzua tsi (tu cari) s-aflã; oara tsi (tu cari, cãndu) s-dusi nsus; nu tritsea dzuã (tu cari, cãndu) s-nu-lj s-arucã tu-ayinji; s-dusi tu munti, tsi (iu) eara putsãni casi; cara-l plãmsi, tsi-l (cãt ãl) plãmsi; optuli dzãli tsi (cãt) shidzu aclo; eara linãvoasã, linãvoasã, tsi (cã, cari) nu bãga mãna pi lucru; njasirã tsi (cãt) njasirã; di sibepea-al Custandin, tsi (di) s-nu da loclu di el; cum va s-facã, tsi (atumtsea), cãndu s-arujascã eapa-a ljei, s-avdã mãndzul; nãinti tsi (ca) s-fugã; nãinti tsi (ca) s-lu-arucã tu cireap; tsi lai numtã-amirãreascã!; atselu-i gioni, tsi-i!; sh-mea nu shtiu tsi (cãtse, trãtse) s-adunã; tse (cãt) trã mini, sh-tse (cãt) trã greclu; tsi (cari) om vinji?; nu nj-aspunj, tsi (cãtse ti duts) pãnã-aclo?; bre, psefte, tsi (cãtse) mi-arãsish?; tsi (cãtse) pãnã-aoa? lu ntribã Dumnidzã; au, tsi (cãtse) nu mi-avu draclu aoa, tu atsea oarã!; cã tsi, (tu scriarea-a noastrã: cãtse) cã-nj hiu featã; tsi cã (cu tuti cã) li am surãri; tsi dimãndzã, Doamne?