DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãvac

cãvac (cã-vácŭ) sm cãvats (cã-vátsĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; plup, plop, pljop, pliop, lefcã
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lefcã

lefcã (léf-cã) sf leftsi (léf-tsi) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; plup, plop, pljop, pliop, cãvac; (fig: lefcã = om analtu shi slab, lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, tabolja, divanã, glar, hahã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, leangã, lishor, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.)
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oplã

oplã (ó-plã) sf opli/ople (ó-pli) – vilendzã njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi, sh-cu cari poati si s-anvileascã omlu cãndu doarmi; sazmã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură (pătură) de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: mi-acupirii cu unã oplã (sazmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrcoavã

pãrcoavã (pãr-cŭá-vã) sf pãrcoavi/pãrcoave (pãr-cŭá-vi) – vilen-dzã njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-tindi mpadi i pri stizmi, s-ashtearni pri crivati, sh-cu cari omlu poati si s-anvileascã; pocroavã, sazmã, oplã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}

§ pocroavã (po-crŭá-vã) sf pocroavi/pocroave (po-crŭá-vi) – (unã cu pãrcoavã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plãtari/plãtare

plãtari/plãtare (plã-tá-ri) sf plãtãri (plã-tắrĭ) – partea di nsus-dinãpoi a truplui di om, tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri cu trei cohiuri tsi s-aflã dinãpoi sum umiri di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; pãltari, pultari, spatã, spalã;
(expr:
1: ãnj ljau (lj-aspun) plãtãrli= fug, u-angan cãtsauã, li cãlescu, li-aspel, etc.;
2: lj-bag (lj-aspun) plãtãrli= lu-agunescu, lu-apãrãtsescu, lu-alas, lu-agãrshescu, nu-lj fac chefea, nu-l dau di mãnear, etc.;
3: am plãtãri sãnãtoasi = lj-u pot, escu sãnãtos, pot s-portu furtii greali deanumirea, pot s-aravdu multi, etc.);
4: am plãtãri = am ndoapir, am cari s-mi-aveaglji, s-mi afireascã di dushmanj shi di arãets;
5: nj-poati plãtarea = hiu gioni, acshu s-lu fac un lucru;
6: nu-nj mãcã plãtarea tsara = nu nj-u poati vãrnu;
7: nu-nj dau plãtarea cu nãs = nu mi uidisescu cu el;
8: lu-agudescu pri plãtari = ãl diznjerdu, ãl hãidipsescu; lj-aspun vreari)
{ro: spate, omoplat, umeri}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}
ex: ncarcã pi plãtãri sinduchea; dã-nj unã plãtari (spatã) di birbec; l-fricã pi plãtãri; plãtarea (spata) aspuni cã un di noi va chearã; ncarcã-l cãt pots cã ari plãtãri sãnãtoasi
(expr: lj-u poati, easti sãnãtos, poati s-aravdã multi); ari plãtãri
(expr: ari pri cari si s-andoapirã, cari s-lu-aveaglji, cari s-lu afireascã di dushmanj shi di arãets); nu nã dãm plãtarea cu nãs
(expr: nu nã uidisim cu el); lj-aspusirã plãtãrli
(expr: fudzirã); sh-lo plãtarea
(expr: fudzi, li cãli); plãtãrli!
(expr: s-fudzim, tsi-ashtiptãm!); si-sh lja plãtãrli
(expr: s-fugã); nu-am plãtari
(expr: nu-am andoapir, nu-am cari s-mi-agiutã, s-mi-aveaglji); lj-bãgã plãtãrli
(expr: u-apãrãtsi, u-alãsã, u-agãrshi)

§ plãtãros (plã-tã-rósŭ) adg plãtãroasã (plã-tã-rŭá-sã), plãtãrosh (plã-tã-róshĭ), plãtãroasi/plãtãroase (plã-tã-rŭá-si) – cari easti cu plãtãrli lãrdzi; pãltãros, pultãros, diplarcu, bãtalcu
{ro: spătos}
{fr: qui a des larges épaules}
{en: broad shouldered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plup

plup (plúpŭ) sm pluchi (plúchĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi analtsã, cu lumãchi subtsãri, ndriptati cãtrã nsus, cu coaja duzi icã cripatã, di hromã albã-sãinã, frãndzã uvali, cu coada lungã, di multi ori cu hromã di asimi pi partea di dinãpoi, sh-tsi s-leagãnã shi asunã lishor cu vimtul tsi bati, cu lilici njits adunati tu arapuni sh-cu lemnul moali shi albu; pliop, pljop, plop, lefcã, cãvac;
(expr: crescu meari n pluchi; adunãm poami di pri pluchi = lucru tsi nu s-fatsi cã pluplu nu fatsi meari, necã poami!)
{ro: plop}
{fr: peuplier}
{en: poplar, aspen}
ex: scãndurã di plup; sh-pluplu-i mari, sh-aumbrã nu ari; ca doi pluchi tu ubor; arãdãrichea-a pluchilor; eara aclo noauã pluchi; alinã-ti sti plup, c-alumtrea tsã si bitisirã dzãlili; murarlu s-angãrlimã sti plup; vombira acãtsã cu dintsãlj sã-l surpã pluplu atsel; shidea pri cutsurlu di plup tãljat; pluchilji suschirã trã njilã shi vãzescu chinjlji di tsã si mutã perlu di fricã; va creascã meari n pluchi
(expr: lucru tsi nu s-fatsi vãrãoarã! cã pluplu nu fatsi meari); s-adunãm poami di pri pluchi
(expr: s-fãtsem un lucru tsi nu-ari fãtseari)

§ plop (plópŭ) sm plochi (plóchĭ) – (unã cu plup)
ex: ploplu easti-analtu ma umbrã nu fatsi

§ pliop (plĭópŭ) sm pliochi (plĭóchĭ) – (unã cu plup)

§ pljop (pljĭópŭ) sm pljochi (pljĭóchĭ) – (unã cu plup)
ex: pljoplu easti analtu shi ndreptu; di pljochi s-fac scãnduri shi duretsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sazmã

sazmã (sáz-mã) sf sazmi/sazme (sáz-mi) – vilendzã (chilimi) njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi sh-cu cari poati si s-anvileascã sh-omlu cãndu s-bagã s-doarmã; oplã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: s-adrãm sazmi la calj; ashtirnea prit casã sazmili (chilinjli) atseali nalili; lu-anciuparã oaminjlji, l-bãgarã pri nã sazmã shi hai! s-lu spindzurã

§ nsazmu (nsázmu) vb I nsãzmai (nsãz-máĭ), nsãzmam (nsãz-mámŭ), nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) – aruc nã sazmã pi pãltãrli-a calui; ashternu unã sazmã pri crivati; ashternu sazmi n casã; mi-acoapir cu sazma
{ro: pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: lay a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}
ex: pãnã s-yinits di la bisearicã, mini nsazmu casa (va s-ashternu sazmili n casã); nsãzmai (lj-bãgai unã sazmã, lu-acupirii) calu cã eara-asudat

§ nsãzmat (nsãz-mátŭ) adg nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmats (nsãz-mátsĭ), nsãzmati/nsãzmate (nsãz-má-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã sazmã
ex: casa lj-eara nsãzmatã (ashtirnutã cu sazmi) etimã
{ro: cu “sazma” pusă (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: avec une “sazmã” mise (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: with a “sazmã” layed on a horse, on a bed, etc.}

§ nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) sf nsãzmãri (nsãz-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsazmã calu (crivatea, casa, etc.)
{ro: acţiunea de a pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: action de mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: action of laying a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spalã

spalã (spá-lã) sf spali/spale (spá-li) – partea di dinãpoi a truplui di om tsi nchiseashti la umiri shi dipuni nghios cãtrã tu mesi; un di dauãli oasi lãrdzi shi suptsãri (cu trei cohiuri) tsi s-aflã dinãpoi sum umiri, di-unã parti sh-di-alantã a truplui di om; plãtari, pãltari, pultari, spatã
{ro: spate, omoplat}
{fr: épaule, omoplate, éclanche}
{en: shoulder, shoulder blade}

§ spatã2 (spá-tã) sf spati/spate (spá-ti) – (unã cu spalã) [s-aflã mash tu zborlu “lasã-spatã” dit un agioc di ficiurits cãndu un easti loat angrãshca]

§ spãtat (spã-thátŭ) adg spãtatã (spã-thá-tã), spãtats (spã-thátsĭ), spãtati/spãtate (spã-thá-ti) – (om, pravdã) tsi ari truplu zveltu (livendu, suptsãrac, shi canda s-frãndzi cãndu imnã); zveltu, ascuturat, scuturat, suptsãrac, subtsãrac
{ro: zvelt}
{fr: svelte}
{en: slender, slim}
ex: ficiorlu-ts eara analtu, spãtat (zveltu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãsilje1

vãsilje1 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts oaminjlji shi pristi tuti lucrili tsi s-fac tu-un crat mari; amirã, bãsilã, rigã
{ro: rege}
{fr: roi}
{en: king}
ex: eara unãoarã un vãsilje; yiftul, sh-vãsilje, amonja sh-cãftã; ghiftul agiumtu vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje

§ vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) sf vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) – nveastã di vãsilje; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); vãsiljoanji, amirãroanji, amiroanji, vasilsã
{ro: regină}
{fr: reine}
{en: queen}

§ vãsiljoanji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) sf vãsiljoa-nji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) – (unã cu vãsiloanji)

§ bãsilã (bã-si-lắ) sm bãsiladz (bã-si-ládzĭ) – (unã cu vãsilje1)
ex: eara un bãsilã (amirã) unãoarã

§ vasilsã (va-síl-sã) sf vasilsi/vasilse (va-síl-si) – (unã cu vãsiloanji)
ex: cum ascultã di vasilsã tuti-alghinjli

§ vasiloanji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) sf vasiloa-nji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) – pitã tsi s-fatsi di-aradã ti Ayiu-Vasili
{ro: plăcintă de Anul Nou, de Sfântu-Vasile}
{fr: galette du jour de l’an, de Saint Basile}
{en: pita-pie made for the New-Year’s day}

§ vasiloplu (va-si-ló-plu) sm, sf vasiloplã (va-si-ló-plã), vasiloplji (va-si-ló-plji), vasilopli/vasilople (va-si-ló-pli) – ficior i featã di vãsilje; vãsilje dit unã vãsilii ma njicã; printsu, diadoh, cneaz, cnjaz
{ro: prinţ}
{fr: enfant royal}
{en: prince royal}

§ vãsilii/vãsilie (vã-si-lí-i) sf vãsilii (vã-si-líĭ) – locuri ursiti (chivirnisiti) di un vãsilje; cratlu pristi cari easti ma mari un vãsilje; vasiliu, amirãrilji, amirãlji, amirãlichi, duvleti, stat, crat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn