DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrag

cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari

§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}

§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã

§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)

§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filuluyii

filuluyii (fi-lu-lu-yí-i) sf filuluyii (fi-lu-lu-yíĭ) – shtiintsa cari caftã s-aducheascã nomurli tsi sta la timeljlu a limbãljei shi a scriariljei a ljei; nomurli di gramatichii tsi u fac bunã unã zburãri shi scriari; multimea di cãntitsi shi isturii zburãti i scriati tu limba-a unui popul; isturia cu alãxirili tsi li fatsi unã limbã cu chirolu shi ligãturili namisa di ma multi limbi
{ro: filologie, literatură}
{fr: philologie; littérature}
{en: philologie, linguistics, literature}
ex: multsã armãnj au nvitsatã filulughi Athina, altsã Bucureshti

§ filulog (fi-lu-lógh) sm filuloyi (fi-lu-lóyĭ) – atsel tsi cunoashti filuluyia shi poati s-ufiliseascã nomurli a ljei; omlu tsi ari dghivãsitã sh-cunoashti multi cãrtsã; filolug, filolog
{ro: filolog}
{fr: philologue; littérateur}
{en: philologist, linguist, man of letters}
ex: easti un mari filulog

§ filolug (fi-ló-lugh) sm filoluyi (fi-ló-luyĭ) – (unã cu filulog)

§ filolog (fi-ló-logh shi fi-lo-lógh) sm filoloyi (fi-ló-loyĭ shi fi-lo-lóyĭ) – (unã cu filulog)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gribos

gribos (gri-bósŭ) adg griboasã (gri-bŭá-sã), gribosh (gri-bóshĭ), griboasi/griboase (gri-bŭá-si) – cu pãltãrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pãltãri); ghibos, ãncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cushal, cãmbur, zgrob, zgolub, gubes, gãrbuv, guvor, gãdzãmolj
{ro: gârbov}
{fr: bossu, courbé}
{en: hunchback}

§ gubes (gu-bésŭ) adg gubesã (gu-bé-sã), gubesh (gu-béshĭ), gube-si/gubese (gu-bé-si) – (unã cu gribos)

§ ghibos (ghi-bósŭ) adg ghiboasã (ghi-bŭá-sã), ghibosh (ghi-bóshĭ), ghiboasi/ghiboase (ghi-bŭá-si) – (unã cu gribos)
ex: ari taxirati cu-unã featã tsi u-ari ghiboasã (cu pãltãrli adunati)

§ gãrbuv (gắr-buv) adg gãrbuvã (gắr-bu-vã), gãrbuyi (gắr-buyĭ), gãrbuvi/gãrbuve (gắr-bu-vi) – (unã cu gribos)

§ guvor (gu-vórŭ) adg guvoarã (gu-vŭá-rã), guvori (gu-vórĭ), guvoari/guvoare (gu-vŭá-ri) – (unã cu gribos)

§ zgrob (zgrobŭ) adg zgroabã (zgrŭá-bã), zgroghi (zgroghĭ), zgroabi/zgroabe (zgrŭá-bi) – (unã cu gribos)
ex: eara aush zgrob (gãrbuv); unã moashi, adunatã zgrob; nã zgroabã ncusuratã, cu cicioarili tu vatrã, cu grunjlu la dzinuclju, alãchitã, cu cãrnurli nafoarã, tsi trimura di-arcoari!; bãlili-a zgroabãljei di soacrã

§ zgolub (zgó-lubŭ) adg zgolubã (zgó-lu-bã), zgolughi (zgó-lughĭ), zgolubi/zgolube (zgó-lu-bi) – (unã cu gribos)

§ gribuescu (gri-bu-ĭés-cu) vb IV gribuii (gri-bu-íĭ), gribueam (gri-bu-ĭámŭ), gri-buitã (gri-bu-í-tã), gribuiri/gribuire (gri-bu-í-ri) – mi fac cu cusor; mi ncusuredz, cãmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu
{ro: gheboşi}
{fr: devenir bossu, se courber}
{en: get a hunchback}
ex: multu gribui (si ncusurã, s-adusi tu pãltãri) di cãndu nu lu-am vidzutã

§ gribuit (gri-bu-ítŭ), adg gribuitã (gri-bu-í-tã), gribuits (gri-bu-ítsĭ), gribuiti/gribuite (gri-bu-í-ti) – tsi-ari adratã cusor, ncusurat, cu cãsor, ncucushat, cãmburyisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã
(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ulog

ulog (u-lógŭ) adg, sm, sf uloagã (u-lŭá-gã), ulodz (u-lódzĭ), uloa-dzi/uloadze (u-lŭá-dzi) – (om) cari-lj lipseashti un i dauãli cicioari; tsi easti sãcat di un i di dauãli cicioari; dãmlusit di cicioari; olug, cãrãgat, uludzit; (fig: ulog = cari nu poati s-imnã ghini; cari easti shcljop)
{ro: olog}
{fr: perclus des jambes}
{en: legless, one-legged}
ex: armasi ulog di-ahãts anj sh-yitrii nu-aflã

§ olug (ó-lugŭ) adg, sm, sf olugã (ó-lu-gã), oludz (ó-ludzĭ), oludzi/oludze (ó-lu-dzi) – (unã cu ulog)

§ uludzescu (u-lu-dzés-cu) vb IV uludzii (u-lu-dzíĭ), uludzeam (u-lu-dzeámŭ), uludzitã (u-lu-dzí-tã), uludziri/uludzire (u-lu-dzí-ri) – armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat (olug) di un i di dauãli cicioari; dãmlusescu (di cicioari); sãcãtipsescu (di cicioari), cãrag, ncãrag
{ro: ologi}
{fr: perclure, rendre perclus}
{en: make someone lose the use of one or both legs}
ex: uludzi (s-featsi sãcat) di dauãli cicioari; uludzi di-unã lãngoari tsi lu-avea acãtsatã an

§ uludzit (u-lu-dzítŭ) adg uludzitã (u-lu-dzí-tã), uludzits (u-lu-dzítsĭ), uludziti/uludzite (u-lu-dzí-ti) – tsi armasi sãcat di un i di dauãli cicioari; sãcãtipsit, cãrãgat, ncãrãgat, dãmlusit (di cicioari)
{ro: ologit}
{fr: perclus, rendu perclus}
{en: who lost the use of one or both legs}

§ uludzi-ri/uludzire (u-lu-dzí-ri) sf uludziri (u-lu-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uludzeashti; sãcãtipsiri (di cicioari), cãrãgari, ncãrãgari, dãmlusiri (di cicioari)
{ro: acţiunea de a ologi}
{fr: action de perclure, de rendre perclus}
{en: action of losing the use of one or both legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã