DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

capisãz

capisãz (ca-pi-sắzŭ) adg capisãzã (ca-pi-sắ-zã), capisãji (ca-pi-sắjĭ), capisãzi/capisãze (ca-pi-sắ-zi) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti lucrul shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagarã, hulandar, vagabondu, pezevenghiu
{ro: haimana, hoinar}
{fr: flâneur, vagabond}
{en: vagrant, loafer, vagabond, tramp}
ex: tsi capisãz (hulandar, vagabondu) easti!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

conjar

conjar (có-njĭarŭ) sm, sf conjarã (có-njĭa-rã), conjari (có-njĭarĭ), conjari/conjare (có-njĭa-ri) – turcu tsi bãneadzã tu unã dit horili tsi s-aflã namisa di Kozani shi Sorovici
{ro: turc care vine din regiunea dintre Kozani şi Sorovici}
{fr: turc habitant les villages situés entre Kozani et Sorovic}
{en: Turk inhabitant of villages situated between Kozani and Sorovic}

§ coinar (cóĭ-narŭ) sm coinari (cóĭ-narĭ) – (unã cu conjar)

§ cunjirami/cunjirame (cu-nji-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di conjari; locurli iu bãneadzã conjarlji
{ro: mulţime de “conjari”; regiunea locuită de “conjari”}
{fr: nombre de “conjari”; pays de “conjari”}
{en: number of “conjari”; “conjar” country, land}

§ cunjirescu (cu-nji-rés-cu) adg cunjireascã (cu-nji-reás-cã), cunjireshtsã (cu-nji-résh-tsã), cunjireshti/cunjireshte (cu-nji-résh-ti) – tsi ari s-facã cu conjarlji; di conjari
{ro: de “conjar”}
{fr: de “conjari”; qui appartient aux “conjari”}
{en: of “conjari”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haileas

haileas (haĭ-leásŭ) adg haileasã (haĭ-leá-sã), haileash (haĭ-leáshĭ), haileasi/hailease (haĭ-leá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lj-angreacã multu tra) s-facã un lucru; tsi lu-arãseashti s-hãlãndãreascã shi sã sh-treacã oara fãrã s-facã tsiva; hain, hãin, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi, haramufai, aduliftu, acãmat, blanes, cumban, edec, linãvos, linos, tãvlãmbã, haihui, hailum, hahã
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}

§ hãin (hã-ínŭ) adg hãinã (hã-í-nã), hãinj (hã-ínjĭ), hãini/hãine (hã-í-ni) – (unã cu haileas)
ex: easti un om hãin (timbel); hãinlji nu fac njari

§ hain (ha-ínŭ) adg – (unã cu haileas)

§ haileslichi/hailesliche (haĭ-les-lí-chi) sf haileslichi (haĭ-les-líchĭ) – catastasea tu cari lu-arãseashti si s-aflã un haileas, sã-sh treacã oara hãlãndãrindalui, fãrã s-facã tsiva; atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; leani, hãinlãchi, timbilãchi, hãlãndãriri
{ro: lenevie, hoinăreală}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: idleness, laziness}
ex: lucri-arali shi haileslichi

§ hãinlãchi/hãinlãche (hã-in-lã-chi) sf hãinlãchi (hã-in-lãchĭ) – (unã cu haileslichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hulandar

hulandar (hu-lan-dárŭ) adg hulandarã (hu-lan-dá-rã), hulandari (hu-lan-dárĭ), hulandari/hulandare (hu-lan-dá-ri) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi sh-cheari chirolu fãrã s-facã tsiva, cari nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã cu casa; birdush, ciuhljan, ciumagarã, capisãz, va-gabondu, sãglam
{ro: hoinar, vagabond}
{fr: vagabond, flaneur}
{en: vagabond, vagrant, tramp}
ex: s-avea adunatã cu ndoi hulandari (vagabondzã) sh-tora mintea nu-lj-easti ti lucru

§ hãlãndãrescu (hã-lãn-dã-rés-cu) vb IV hãlãndãrii (hã-lãn-dã-ríĭ), hãlãndãream (hã-lãn-dã-reámŭ), hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) – mi min dit un loc tu altu fãrã un scupo tu banã, fãrã s-am tu minti s-fac tsiva
{ro: hoinări, vagabonda}
{fr: courir la prétantaine}
{en: wander}
ex: hãlãndãri (alãgã cãljurli) tutã dzua shi seara-nj vinji mortu di foami shi di-avursiri

§ hãlãndãrit (hã-lãn-dã-rítŭ) adg hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãrits (hã-lãn-dã-rítsĭ), hãlãndãriti/hãlãndãrite (hã-lãn-dã-rí-ti) – tsi ari alãgatã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã; tsi sh-ari chirutã chirolu prit cãljuri fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva
{ro: hoinărit, vagabondat}
{fr: qui a couri la prétantaine}
{en: wandered}

§ hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) sf hãlãndãriri (hã-lãn-dã-rírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti hãlãndãreashti; hãlãndãrii
{ro: acţiunea de a hoinări, de a vagabonda; hoinărire, vagabondare}
{fr: action de courir la prétantaine}
{en: action of wandering}
ex: nu poati si s-arupã di hãlãndãriri

§ hãlãndãrii/hãlãndãrie (hã-lãn-dã-rí-i) sf hãlãn-dãrii (hã-lãn-dã-ríĭ) – chirolu tsi-l treatsi cariva tsi hãlãndãreasti; hãlãndãriri
{ro: hoinărit}
{fr: prétantaine}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jigãrditsã

jigãrditsã (ji-gãr-dí-tsã) sf fãrã pl – ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; jugurditsã, zãgãrdici, lapã, lapovitsã, lãpãitsã, vlaturã, vlãtsurã, sloatã, asloatã, zloatã
{ro: măzăriche, lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}

§ jugurditsã (jĭu-gur-dí-tsã) sf fãrã pl – (unã cu jigãrditsã)

§ zãgãrdici2 (zã-gãr-dícĭŭ) sn zãgãrdiciuri (zã-gãr-dí-cĭurĭ) – (unã cu jigãrditsã)
ex: cãdzu zãgãrdici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapã

lapã (lã-pã) sf pl(?) – (furtunã) ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; lapuvitsã, lãpãitsã, asloatã, sloatã, zloatã, jigãrditsã, jugurditsã, vlaturã, vlãtsurã
{ro: lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}
ex: nu s-easi dit casã tu lapa-aestã, fãrã zori; deadi nã lapã cu frig di eara s-chirem pi cali

§ lapuvitsã (lá-pu-vi-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)
ex: s-featsi lapuvitsã nafoarã

§ lãpãitsã (lã-pã-í-tsã) sf pl(?) – (unã cu lapã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: made moldy; mildew}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

saglami

saglami (sa-ghlá-mi) adg, adv invar – tsi easti dealihea (nu easti minciunos, calpu); (om) tsi easti sigur (mbistimen, di ncreadiri, a curi pots s-lji fats besã); saglam, saglamcu, saicu, sigur, siguripsit, aslã, gnisiu; sigura
{ro: sigur, de încredere, veritabil}
{fr: sûr, certain, en sûreté, véritable; certainment}
{en: certain, true, real, certainly}
ex: pots s-lji zburãshti cã easti om saglami (di ncreadiri, mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); nãsh nu u-au saglami (mintea ntreagã, sãnãtoasã); tuti suntu saglami (siguri, dealihea); zborlu-a lui easti saglami; pãrmãtsii saglami (dealihea, nu minciunoasã) au nãsh; easti lucru saglami (sigur)

§ saglam (sa-glámŭ) sm, sf, adg saglamã (sa-glá-mã), saglami (sa-glámĭ), saglami/saglame (sa-glá-mi) – (omlu) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti (fãr di altã) sigur shi nu poati s-hibã altã soi; saglamcu, sigur, siguripsit, saicu, aslã, gnisiu
{ro: sigur; om de încredere}
{fr: sûr, certe; homme de confiance}
{en: certain; man of trust}

§ saglamcu (sa-glám-cu) sm, sf, adg saglamcã (sa-glám-cã), saglamtsi (sa-glám-tsi), saglamtsi/saglamtse (sa-glám-tsi) – (unã cu saglam)

§ sãglãmsescu (sã-glãm-sés-cu) vb IV sãglãmsii (sã-glãm-síĭ), sãglãmseam (sã-glãm-seámŭ), sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; siguripsescu, asiguripsescu, asfãlsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure}

§ sãglãmsit (sã-glãm-sítŭ) adg sãglãmsitã (sã-glãm-sí-tã), sãglãmsits (sã-glãm-sítsĭ), sãglãmsiti/sãglãmsite (sã-glãm-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ sãglãmsiri/sãglãmsire (sã-glãm-sí-ri) sf sãglãmsiri (sã-glãm-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãglãm-seashti; siguripsiri, asiguripsiri, asfãlsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn