|
|
ca
ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea
cãni/cãne
cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu
cher
cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip
chish
chish (chishĭŭ) (mi) vb I chishai (chi-shĭáĭ), chisham (chi-shĭámŭ), chishatã (chi-shĭá-tã), chishari/chishare (chi-shĭá-ri) – nj-fac apa; nj-fac apa minutã; scot udlu (chishatlu) dit mini, tsi treatsi prota prit buburec, deapoea prit fuscã tra s-u scot tu soni dit trup cãndu-nj fac apa; mi ud;
(expr:
1: l-chisharã moashili = lãndzidzã;
2: mi chish pri eali = nu mi-arisescu, nu li voi, nu mi mealã, s-li lja tuti draclu;
3: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi easti ca hazo, tsi nu shtii tsiva, cari nu shtii s-facã tsiva)
{ro: (se) pişa, urina}
{fr: pisser, uriner}
{en: piss, urinate}
ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-udã, sh-fac apa) tu somnu; vãrnu nu shtii pri iu s-chishi gãljina
(expr: vãrnu nu shtii s-facã tsiva); mi chishe (mi udã, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alãxea-l cã sh-chishe (cã s-udã) njiclu; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji
§ chishat1 (chi-shĭátŭ) adg chishatã (chi-shĭá-tã), chishats (chi-shĭátsĭ), chishati/chishate (chi-shĭá-ti) – (om) tsi sh-ari faptã apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa cariva; tsi fu udat di cariva
{ro: pişat, urinat}
{fr: pissé, uriné}
{en: pissed, urinated}
§ chishari/chishare (chi-shĭá-ri) sf chisheri (chi-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-fatsi apa (s-chishi)
{ro: acţiunea de a (se) pişa, de a (se) urina; pişare, urinare}
{fr: action de pisser, d’uriner}
{en: action of pissing, of urinating}
§ chishat2 (chi-shĭátŭ) sm chishats (chi-shĭátsĭ) – muljitura (apa) tsi easi dit om cãndu s-chishi (sh-fatsi apa); apã (minutã), ud
{ro: pişat, urină}
{fr: pissat, urine}
{en: urine}
ex: cãndu scots gãrnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu chisat; chishatlu lu fatsi turburi
§ chishiturã (chi-shi-tú-rã) sf chishituri (chi-shi-túrĭ) – urma alãsatã di-un chishat
{ro: pişătură, urme de pişat}
{fr: pissement, trace de pissat}
citus!
citus! (cí-tusŭ) inter – zbor tsi dimãndã a unui s-tacã, s-nu mata scoatã un zbor dit gurã; sst!, tats!, tãtsets!, molci!, mutus!
{ro: tăcere!, tăceţi!}
{fr: tais-toi!, taisez-vous!, ta gueule!, silence!}
{en: silence!, keep quiet!}
ex: tãtsea citus! (nu scutea zbor dit gurã); si nhipsi n furnu shi citus! (zbor nu scutea dit gurã), sh-adiljaticlu shi-l tsãnea; pãnea, nãpoi, citus!
§ shit! (shítŭ) inter – (unã cu citus!)
§ cit! (cítŭ) inter – zbor cu cari s-dzãtsi a unei cãtushi s-tacã, s-astãmãtseascã, s-fugã, etc.
{ro: cuvânt adresat unei pisici să stea liniştită, să nu facă zgomot, să se oprească din mers, etc.}
{fr: interjection qu’on adresse à un chat pour le faire taire, pour le faire s’arrêter, etc.}
{en: word by which one tells the cat to stop, not to make a noise, etc.}
distur
distur (dis-túrŭ) adg, adv (invar) disturã (dis-tú-rã), disturã (dis-tú-rã), disturi (dis-túrĭ), disturi/disture (dis-tú-ri) – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, distul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nãmalo; agiundzi!, astãmãtsea!
{ro: destul, suficient, ajunge!, opreşte!}
{fr: assez, suffisamment, ça suffit!, arrête-toi!}
{en: enough, stop!}
ex: n casã eara cãldurã disturã; ti minduish distur?
§ disturi/disture (dis-tú-ri) adg, adv – (unã cu distur)
ex: disturi az imnarã; lapti acru avem disturi
§ duri1/dure (dú-ri) adv – (unã cu distur)
ex: vãrnãoarã omlu nu dzãtsi duri (agiundzi); o, lai, Aslanbegã, duri!; duri, duri, (distur, distur,) feci picati; duri s-timsi sh-duri (sh-agiundzi) banã; nu vrea s-hibã nicã duri; duri-nj furã tuti tsi-nj trapshu; duri-nj suntu (nj-agiungu) fãrmatsili; duri-ts-u, sh-tini, cu cãrtsãli-a tali; pãnã-aclotsi, sh-ti ma, duri (sh-ti ma multu, agiundzi); duri-nj (agiundzi cãtu-nj) deadish
§ dur1 (dúrĭ) adv – (unã cu distur)
§ distul (dis-túlŭ) adv – (unã cu distur)
§ destul (des-túlŭ) adv – (unã cu distur)
§ ndistuledz (ndis-tu-lédzŭ) (mi) vb I ndistulai (ndis-tu-láĭ), ndistulam (ndis-tu-lámŭ), ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) – fac un lucru s-aibã ahãt cãt ãlj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru s-aibã di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, etc.
{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: cara lu ndistulai (fãnãtii, sãturai) cu lapti, pot s-lu-alas; u ndistulã (u-apudidi, u sãturã) cu tuti bunetsli
§ ndistulat (ndis-tu-látŭ) adg ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulats (ndis-tu-látsĭ), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-lá-ti) – tsi ari di tuti tsi-lj lipsescu; sãturat; suturat, tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, apudidit, etc.
maljaclu!
maljaclu! (má-ljĭa-clu) inter – zbor tsi lu-aurlã unã dadã s-dzãcã a unui njic tsi plãndzi, tra s-tacã; tats! ncljidi-ts gura! s-ti lja draclu!; etc.; maljacura
{ro: vorbă spusă de o mamă enervată, unui copil care plânge tot timpul}
{fr: mot signifiant “tais-toi!”, ta gueulle!”, “que le diable t’emporte!” et qu’une mère énervée adresse à son petit enfant qui pleure, qui dit “maman!” sans cesse}
{en: expression used by a mother whose little child cries all the time}
§ maljacura! (ma-ljĭa-cú-ra) inter – (unã cu maljaclu)
molci!
molci! (mólcĭ) int – zbor cu cari s-dimãndã a unui s-tacã, s-nu mata scoatã un zbor dit gurã; sst!, tats!, tãtsets!; mutus!, citus!
{ro: tăcere!, tăceţi!}
{fr: tais-toi!, taisez-vous!, ta gueule!, silence!}
{en: silence!, keep quiet!}
more!
more! (mó-re) int – zbor cu cari-lj greshti a unui; zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-bagã ma ghini oarã la tsi va-lj dzãts; zbor cu cari s-aspuni ciudia tsi-aducheashti cariva, etc.; mori, moi, bre!, etc.
{ro: bre!, măi!}
{fr: hé!}
{en: hey!, well!, listen!}
ex: o, more bey!; more, afendu; more moasha al darac!; more, pãnã cãndu vai bãnedz?; more, tsi lai sãndzi ari; more! cãt criscush!; more, va-nj yinã sh-a njia vãrnãoarã apa la moarã; ghini, more ficior, more featã
§ mori! (mórĭ) int – (unã cu more)
ex: tats, mori tetã!; mori, hilje!; mori lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir; mori frãntseale cundiljate!; mori, nu mi-avdzã?
§ moi! (móĭ) int – (unã cu more)
ex: dzua, moi, di Pashti mari; moi, lai munte, sh-moi, lai dzeanã; tsi s-featsirã, moi, tuti fãlcãrli-a noastri?; moi mushatã, iu ti duts?; tsi sh-bat tãmpãnjli, Tinã moi; moi, dudie, gushi albã!