DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ai2!

ai2! (aĭ) inter – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); au, ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!
{ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.}
{fr: eh!, hélas!, mon Dieu!, malheur!, hélas, etc.}
{en: alas!, oh!, no!, oh dear!, poor me!, etc.}
ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu!

§ au2! (áŭ) inter – (unã cu ai2)
ex: au! featsi tsal Dina

§ ah! (áh) inter – (unã cu ai2)
ex: bãnedz cu ah sh-cu vai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dadã

dadã (dá-dã) sf dadi/dade (dá-di) – numã tsi u da un om a mulja-riljei tsi lu-ari faptã; dodã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã
{ro: mamă}
{fr: mère, maman}
{en: mother}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj; cãpitãnj, oh! dadã!; ah! dado!; a dadãljei s-nu lj-aspunem; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti dadã!

§ dãdãnj (dã-dắnjĭ) sf pl (di la dadã) – ashi cum suntu trã un om, muljerli tsi bãnarã aoa sh-un chiro, cu multi bãrni nãinti, dit cari dipuni el
{ro: străbune}
{fr: ancêtres (femmes)}
{en: females ancestors}
ex: di la dãdãnj avea nvitsatã

§ dodã (dó-dã) sf dodi/dode (dó-di) –
1: dadã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã;
2: sorã ma mari, tetã, mai
{ro: mamă; soră mai în vârstă, mătuşă, bunică}
{fr: mère, soeur aînée, tante, grande-mère}
{en: mother; older sister, aunt, grand-mother}
ex: doda (teta) al Sili nu poati, easti lãndzitã; a, mori, dodã (alea, tetã!); ali dodi (ali dadi) durut hilj; cã doda-ts va-nj mi disicã; dada (maea) easti tricutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

o!

o! (ó) inter – zbor (zghic, strigari, aurlari) cu cari cãftãm s-lu-acljimãm atsel cari easti niheamã ma nclo, niheamã ca diparti; zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, ciudia, etc. tsi u-aducheashti cariva; e, ei, oi, o-lai, lai, lea, bre, vre, etc.; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, o-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, etc.
{ro: o, măi, bă; vai, etc., etc.}
{fr: cri par lequel on appelle quelqu’un qui est loin; cri par lequel on montre douleur; eh!, hélas!, mon Dieu!, etc., etc.}
{en: shout by which someone far is being called; word by which one shows pain, despair, etc.; heigh!, hey (you)!, oh!, oh, no!, oh, dear!, oh, poor me!, etc., etc.}
ex: o! (lai), murare!; o!, lai Cole!; o! tsi caftsã?

§ oi! (óĭ) inter – (unã cu o!)
ex: oi (o-lai), picurare; oi, fãrtate, shtii tsi-i ghini?; oi, oi (vai, vai), Ndonlu-a meu!; oi! (vai), mãrata di mini!

§ e2! (é) inter – (unã cu o!)
ex: e! ashitsi; e!, e!, tu munti strigã mushata sãrãcãceanã shi cãprili s-alinã n dzeanã

§ ei! (éĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ei!, tsi caftsã?

§ eh! (éh) inter – (unã cu o!)
ex: eh! lai oaminj di zãmani!

§ ih2! (íh) inter – (unã cu o!)
ex: ih! (vai!) tsi feci!; ih! (bre!) tsi mushitets!

§ ii! (íĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ii! tsi vreavã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uhtedz

uhtedz (uh-tédzŭ) vb I uhtai (uh-táĭ), uhtam (uh-támŭ), uhtatã (uh-tá-tã), uhtari/uhtare (uh-tá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri (di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uftedz, suschin, suschir, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr: veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui tsi easti spatal, tsi aspardzi tut tsi ari, fãrã si s-mindueascã cã va yinã dzãli greali cãndu nu va s-aibã tsi s-aspargã)
{ro: suspina, ofta}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: shidzu mpadi sh-uhtã (suschirã) nãoarã; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri, shi uhtã (suschirã) dit ilji; uhta dit bairli dit inimã; nu uhteadzã sh-ahãt, cã nu-i ghini; shadi shi uhteadzã ti nãsã

§ uhtat1 (uh-tátŭ) adg uhtatã (uh-tá-tã), uhtats (uh-tátsĭ), uhtati/uhtate (uh-tá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uftat, suschinat, suschirat, nuchit, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat, oftat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}

§ uhta-ri/uhtare (uh-tá-ri) sf uhtãri (uh-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, suschinari, suschirari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina, de a ofta}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}
ex: uhtarea bratslu-nj leagã; shi-lj dzãsi cu dor sh-cu uhtari dit frãndzili di hicati

§ uhtat2 (uh-tátŭ) sn uhtati/uhtate (uh-tá-ti) shi uhtaturi (uh-tá-turĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi uhteadzã; uftat, suschir
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: bair di uhtati

§ uftedz (uf-tédzŭ) vb I uftai (uf-táĭ), uftam (uf-támŭ), uftatã (uf-tá-tã), uftari/uftare (uf-tá-ri) – (unã cu uhtedz)
ex: lã yini tut s-ufteadzã; ufta mãrata shi sh-frãndzea mãnjli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn