|
ciocanu
RO:clopot de oi … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31770>2014-05-14 22:31:02.822519 »
focâ
RO:boală contagioasă - erizipel … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:34552>2014-05-14 22:31:05.173503 »
ocan
ocan (ó-canŭ) adg ocanã (ó-ca-nã), ocanj (ó-canjĭ), ocani/oca-ne (ó-ca-ni) – para-numã tsi-lj si da a atsilui tsi nu para easti dishteptu shi aducheashti ca greu atseali tsi-lj si dzãc; shop, zdangan, cap gros, etc.
{ro: poreclă dată celor care înţeleg greu, care sunt greu de cap}
{fr: sobriquet signifiant “tête dure”}
{en: name given to those who have difficulty understanding; to those dull-witted}
ex: dzã-lj ocan (dzã-lj cap gros) shi agãrsha-l
agoyi/agoye
agoyi/agoye (a-ghó-yi) sf agoyi (a-ghóyĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu trã niscãntu chiro un lucru tsi nu easti a meu, ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); nichi, cherã, chirã, chirii
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: shidem cu agoyi (nichi); loai un cal cu agoyi (nichi); cãtã agoyi (nichi) plãteshti?
§ aguyipsescu (a-ghu-yip-sés-cu) vb IV aguyipsii (a-ghu-yip-síĭ), aguyipseam (a-ghu-yip-seámŭ), aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) – dau icã ljau cu agoyi un lucru (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisescu, nichisescu, anichisescu
{ro: închiria}
{fr: louer}
{en: rent, let}
ex: aguyipsii un cal
§ aguyipsit (a-ghu-yip-sítŭ) adg aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsits (a-ghu-yip-sítsĭ), aguyipsiti/aguyipsite (a-ghu-yip-sí-ti) – loat icã dat cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisit, nichisit, anichisit
{ro: închiriat}
{fr: loué}
{en: rented, let}
§ aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) sf aguyipsiri (a-ghu-yip-sírĭ) – loari icã dari cu nichi (casã, calj, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri
{ro: acţiunea de a închiria; închiriere}
{fr: action de louer}
{en: action of renting, of letting}
ex: s-aguyisiri casa, va tsã u pãltescu; aguyisirã calj tra s-ducã n hoarã
§ aguyisescu (a-ghu-yi-sés-cu) vb IV aguyisii (a-ghu-yi-síĭ), aguyiseam (a-ghu-yi-seámŭ), aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) – (unã cu aguyipsescu)
§ aguyisit (a-ghu-yi-sítŭ) adg aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisits (a-ghu-yi-sítsĭ), aguyisiti/aguyisite (a-ghu-yi-sí-ti) – (unã cu aguyipsit)
§ aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) sf aguyisiri (a-ghu-yi-sírĭ) – (unã cu aguyipsiri)
§ aguyeat (a-ghu-yĭátŭ) sm, sf, adg aguyeatã (a-ghu-yĭá-tã), aguyeats (a-ghu-yĭátsĭ), aguyeati/aguyeate (a-ghu-yĭá-ti) – (asel) tsi lja (icã da) cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); (atsel) tsi cãrteashti caljlji icã amaxea traptã di calj; atsel tsi fatsi s-imnã caljlji sh-ari vrundida-a caljlor; chiragi
alumã
alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã
§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)
alun
alun (a-lúnŭ) sm alunj (a-lúnjĭ) – arburic tsi creashti tu pãduri i tu mardzinea di agri (ca unã soi di gardu), cu frãndzã stronghili tsi au per tu fatsa di nghios, cari fatsi unã soi di nuts njits cu njedzlu cãrnos shi nostimi tu mãcari; liftocar
{ro: alun}
{fr: noisetier}
{en: hazel tree}
ex: unã pãduri di alunj; pi dãrmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj
§ alunã (a-lú-nã) sf aluni/alune (a-lú-ni) – yimisha-a alunlui tsi sh-u-adutsi cu-unã nucã njicã, cari s-aflã ncljisã tu-unã soi di cupã di-unã parti sh-cu-unã njicã chipitã di-alantã, a curi njedz s-mãcã (cã easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lunã, liftocarã
{ro: alună}
{fr: noisette}
{en: hazelnut}
ex: s-dusi trã aluni; s-dusirã tra s-adunã aluni
§ lunã2 (lú-nã) sf luni/lune (lú-ni) – (unã cu alunã)
§ alunet (a-lu-nétŭ) sn aluneturi (a-lu-né-turĭ) – pãduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami
{ro: alunet}
{fr: forêt de noisetiers}
{en: forest of hazel trees}
§ alunami/aluname (a-lu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu alunet)
ex: s-ascundi zãrcada tu alunami (alunet)
§ alunish (a-lu-níshĭŭ) sn alunishi/alunishe (a-lu-ní-shi) shi alunishuri (a-lu-ní-shĭurĭ) – (unã cu alunet)
ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami)
§ Alunar (A-lu-nárŭ) sm fãrã pl – anshaptilea mes a anlui, anlu tsi s-fac alunili, un di nai ma cãlduroshlji mesh; Curic, Iuliu
{ro: Iulie}
{fr: juillet}
{en: July}
ex: tu-Alunar ncljidi patru anj
amadã
amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)
§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada
arasti/araste
arasti/araste (a-rás-ti) sf arãsti (a-rắs-ti) – catastasea tsi aspuni (sh-lishureadzã) fãtsearea-a unui lucru; oara tsi easti tamam trã buna fãtseari a unui lucru; apuhii, ipuhii, chiro, oarã
{ro: ocazie, momentul nimerit}
{fr: occasion, moment propice}
{en: occasion, right moment}
ex: lj-aflai arastea (oara tsi lipsea); astiptãm arastea (apuhia, oara-atsea buna); altãoarã nu-aflãm ahtari arasti (apuhii, oarã bunã)
arshic
arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi
§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)
§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)
aslan1
aslan1 (as-lánŭ) sm aslanj (as-lánjĭ) – parã dit chirolu-a turtsãlor; gros
{ro: ban de pe vremea turcilor; piastru}
{fr: ancienne monnaie; piastre}
{en: old coin; piastre}
ex: pãnea fatsi doi aslanj; vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pãrã); tsintsi aslanj ded pri oca di carni; unã sutã di aslanj fac unã lirã
§ arslan1 (ar-slánŭ) sm arslanj (ar-slánjĭ) – (unã cu aslan1)
avocat
avocat (a-vo-cátŭ) sm avocats (a-vo-cátsĭ) – formã di neolo-ghismu neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz avucat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãavucat
avucat (a-vu-cátŭ) sm avucats (a-vu-cátsĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea, etc.; dichigor
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}
§ avucãtlichi/avucãtliche (a-vu-cãt-lí-chi) sf avucãtlichi (a-vu-cãt-líchĭ) – tehnea shi mãsturilja di avucat
{ro: avocatură}
{fr: profession d’avocat; finauderie}
{en: lawyer’s profession}
ex: aspuni mari avucãtlichi (mãsturilji di avucat)
bir
bir (bírŭ) sm biri (bírĭ) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “ficior gioni, livendu”; bircu, birciu, etc.
{ro: fiu brav}
{fr: enfant vaillant}
{en: brave child}
ex: birlu (gionili) a meu
§ bircu (bír-cu) adg bircã (bír-cã), birtsi (bír-tsi), birtsi/birtse (bír-tsi) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “gioni, dash, scumpu, vrut”; bir, birciu
{ro: drăguţ, voinic, gentil}
{fr: gentil, joli, brave}
{en: dear, gentle, brave}
ex: soarli, bircul (dashlu), dãdea
§ birciu (bír-cĭu) adg birci/birce (bír-ci), birci (bír-ci), birtsi/birtse (bír-tsi) – (unã cu bircu)
§ biro (bí-ro) sm invar – (vocativlu-a zborlui “bir”) – numã di uspitsãlji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l tinjisim trã giunaticlu tsi-aspuni
{ro: bade}
{fr: terme d’amicale admiration envers un homme que l’on considère vaillant}
{en: friendly name given to someone considered brave}
ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubetã
§ biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) – muljari tsi easti ndruminã, gioni, ca un bãrbat; bãrbatã, bãrbãtoanji, birbeacã
{ro: femeie bravă}
{fr: femme vaillante}
{en: valiant woman}
ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi)
apitrusescu
RO:a sufoca, a apăsa, a presa, a oprima
EN:to stifle; to press; to compress; to oppress
FR:presser; opresser
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ciocŭ
RO:ciocan
EN:hammer
FR:marteau
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cirshíi [cir-shi-i]
RO:piaţă, centrul localităţii
EN:public place
FR:place publique
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ciucutescu
RO:a ciocăni; a pulsa; a bate
EN:to knock
FR:pulser; frapper, donner des coups
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ciulduitŭ, cildisitŭ
RO:şocat, dezorientat
EN:bewildered, puzzled
FR:choqué
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
etã
RO:epocă, secol
EN:time, age; century
FR:époque; siècle
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ispéti, nispéti
RO:ocazie, prilej
EN:occasion
FR:occasion
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
kiró
RO:timp, epocă, vreme
EN:time, age, weather
FR:temps
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
misihóri, misuhóri
RO:centrul localităţii
EN:downtown
FR:centre ville
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
purtucalje, purdicalje
RO:portocală
EN:orange
FR:orange
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015