DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ocan

ocan (ó-canŭ) adg ocanã (ó-ca-nã), ocanj (ó-canjĭ), ocani/oca-ne (ó-ca-ni) – para-numã tsi-lj si da a atsilui tsi nu para easti dishteptu shi aducheashti ca greu atseali tsi-lj si dzãc; shop, zdangan, cap gros, etc.
{ro: poreclă dată celor care înţeleg greu, care sunt greu de cap}
{fr: sobriquet signifiant “tête dure”}
{en: name given to those who have difficulty understanding; to those dull-witted}
ex: dzã-lj ocan (dzã-lj cap gros) shi agãrsha-l

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arshic

arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi

§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)

§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

carabeu

carabeu (ca-ra-béŭ) sm carabei (ca-ra-béĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucãtoari, ciucutoari, ciplitoari, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: o, lai pulj, di carabeu (ciucutoari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chetru

chetru (chĭé-tru) sm chetri (chĭé-tri) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã aclo bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciucãtoari, ciplitoari, carabeu
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciumulescu

ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã

§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)

§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}

§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cloput

cloput (cló-putŭ) sn cloputi/clopute (cló-pu-ti) – unã soi di chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã turnatã cãtrã nghios, cari s-acatsã ma multu di gusha-a birbetslor (a vãtslor, a caljlor) sh-cari asunã, cãndu s-minã limba spindzuratã nãuntru; chipru, chipur, ciocan, tracã
{ro: talangă}
{fr: sonnaille, grelot}
{en: bell}
ex: oai cu cloput; va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi; sh-treatsi chipri-sh-cloputi cãti putu s-poartã

§ cluputic (clu-pu-tícŭ) sn cluputitsi/cluputitse (clu-pu-tí-tsi) – cloput ma njic, ciucãnic, ciucãnici, cluputici
{ro: clopoţel, talangă mică}
{fr: petite sonnaille, petit grelot}
{en: small bell}

§ cluputici (clu-pu-tícĭŭ) sn cluputici/cluputice (clu-pu-tí-ci) – (unã cu cluputic)

§ ciocan (cĭó-canŭ) sn ciocani/ciocane (cĭó-ca-ni) – un cloput niheamã ma njic
{ro: clopot (de ovine), talangă}
{fr: sonnaille en fonte plus petite que le “cloput”, grelot de fonte}
{en: bell (smaller than the “cloput”)}
ex: s-avdu n dipãrtari ciocani (cloputi) di oi; lu-agudi cu-un ciocan n cap

§ ciucãnic (cĭu-cã-nícŭ) sn ciucãnitsi/ciu-cãnitse (cĭu-cã-ní-tsi) – ciocan ma njic, ciucãnici, cluputic, cluputici

§ ciucãnici (cĭu-cã-nícĭŭ) sn ciucãnici/ciucãnice (cĭu-cã-ní-ci) – (unã cu ciucãnic)

§ ciucanã (cĭu-cá-nã) sf ciuca-ni/ciucane (cĭu-cá-ni) – oai i caprã cu ciocan di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã