|
|
oacljish
oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg – vedz tu calesh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: caleshbushcu
bushcu (búsh-cu) adg bushcã (búsh-cã), bushchi (búsh-chi), bushchi/bushche (búsh-chi) [zbor di hãidipsiri trã njitslji oachish] – cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-ocljilj, dzeanili sh-perlu ncljish tu hromã (tsi da niheamã ca pi cãstãnji); calesh, calish; oacljish
{ro: oacheş, şaten}
{fr: châtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)}
{en: chestnut brown}
ex: mushat ca tini, bushcul ali mami; tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul aestu (ficiorlu-aestu oacljish); bushchilj a mei!
§ bushcutos (bush-cu-tósŭ) adg bushcutoasã (bush-cu-tŭá-sã), bushcutosh (bush-cu-tóshĭ), bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-tŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji); tsi easti mplin tu fatsã; cãrnos
{ro: cărnos; plin, rotund (la faţă)}
{fr: charnu; plein}
{en: fleshy; full, plump}
ex: frãmti largã, bushcutoasã (mplinã); bratsãli goali, albi sh-bushcutoasi (cãrnoasi, mushcljoasi)
§ bulcicos (bul-ci-cósŭ) adg bulcicoasã (bul-ci-cŭá-sã), bulcicosh (bul-ci-cóshĭ), bulcicoa-si/bulcicoase (bul-ci-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
§ bucicos (bucĭ-cósŭ) adg bucicoasã (bucĭ-cŭá-sã), bucicosh (bucĭ-cóshĭ), bucicoasi/bucicoase (bucĭ-cŭá-si) – (unã cu bushcutos)
ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (cãrnoasi)
§ bucicu (búcĭ-cu) adg bucicã (búcĭ-cã), bucichi (búcĭ-chi), bucichi/buciche (búcĭ-chi) – (oai) cu arocuti aroshi deavãrliga di oclji; buci
{ro: oacăr}
{fr: brebis aux cercles rouges autour des yeux}
{en: sheep with red circles around the eyes}
§ buci (búcĭŭ) adg buci/buce (bú-ci) pl(?) – (unã cu bucicu)
calesh
calesh (ca-léshĭŭ) adg caleshi/caleshe (ca-lé-shi), calesh (ca-léshĭ), caleshi/caleshe (ca-lé-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; (oai, caprã, etc.) albã cu dãmtsi lãi pi cap, ma multu deavãrliga di oclji; calish; oacljish, bushcu
{ro: (om) oacheş; (oaie, capră, etc.) albă cu pete negre pe cap}
{fr: brun, brunet; (mouton, chèvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tête et, surtout, autour des yeux}
{en: (man) brown; (sheep, goat, etc.) white with black spots on its head}
ex: am un mãnar calesh
§ calish (cá-lishĭŭ) adg calishi/calishe (cá-li-shi), calish (cá-lishĭ), calishi/calishe (cá-li-shi) – (unã cu calesh)
ex: tsi gioni-aleptu! birbec calish!
§ oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi), oacljish (ŭá-cljishĭ), oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; calesh, calish, sumulai; bushcu
{ro: oacheş, brunet}
{fr: brun, brunet}
{en: brown}
ex: vidzui nã featã oacljishi sh-mushatã; nveasta oacljishi, nishani!; gioni oacljish
murnu
murnu (múr-nu) adg murnã (múr-nã), murnji (múr-nji), murni/murne (múr-ni) – tsi ari unã hromã ncljisã; tsi sh-u-adutsi niheamã tu hromã cu cafelu; (omlu) tsi ari chealea, fatsa, perlu, etc. di-unã hromã ncljisã; vinit, scur, sumulai, oacljish
{ro: brun, vânăt, oacheş}
{fr: brun, brunet, bleu-foncé}
{en: brown, brownish}
ex: un nior lai sh-murnu, ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; fatsa u-ari murnã (sumulai); creashti murnã lilicea di-agãrshari; ari stranji murni
§ murnescu1 (mur-nés-cu) adg murneascã (mur-neás-cã), murneshtsã (mur-nésh-tsã), murneshti (mur-nésh-ti) – (unã cu murnu)
§ murneatsã (mur-neá-tsã) sf murnets (mur-nétsĭ) – hroma murnã ncljisã (di bãteari, arcoari, etc.); urma vinjitã tsi-armãni pi truplu-a omlui cãndu easti agudit vãrtos; vinjiteatsã
{ro: brun închis; vânătaie}
{fr: brun foncé, bleuissement}
{en: brown-dark, bruise}
§ murnescu2 (mur-nés-cu) vb IV murnii (mur-níĭ), murneam (mur-neámŭ), murnitã (mur-ní-tã), murniri/murnire (mur-ní-ri) – (mi) fac murnu (vinit) di bãteari, arcoari, etc.; nvinitsãscu, nvinjitsãscu, vinitsãscu, vinjitsãscu
{ro: învineţi}
{fr: devenir brun foncé; bleuir; meurtrir}
{en: make someone brown; bruise, turn blue}
ex: di arcoari, aveam murnitã (mi-aveam faptã vinit) la fatsã; nj-murnit (nj-lu featsit vinit) truplu di shcop; murneashti (nvinitsashti) cãndu u-acatsã tusea; murnii di-arcoari
§ murnit (mur-nítŭ) adg murnitã (mur-ní-tã), murnits (mur-nítsĭ), murni-ti/murnite (mur-ní-ti) – tsi s-ari faptu vinit di bãteari, arcoari, etc.; nvinitsãt, nvinjitsãt, vinitsãt, vinjitsãt
{ro: învineţit}
{fr: bleui; meurtri}
{en: bruised, turned blue}
§ murniri/murnire (mur-ní-ri) sf murniri (mur-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva murneashti; nvinitsãri, nvinjitsãri, vinitsãri, vinjitsãri
{ro: acţiunea de a învineţi; învineţire}
nishani/nishane
nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)
§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu
{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)
§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu
sumulai
sumulai (su-mu-láĭŭ) adg sumulai/sumulae (su-mu-lá-i), sumulãi (su-mu-lắĭ), sumulãi (su-mu-lắĭ) – tsi ari unã hromã tsi da ca pi lai; (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; nsumulai, oacljish, calesh, calish
{ro: negricios, oacheş}
{fr: brun, brunet}
{en: brown, dark, brownish}
ex: ari fatsa sumulai (oacljishã); tuts suntu sumulai (oacljish) tu hoara aestã; vidzui n cali un om sumulai la fatsã; nã featã njicã, sumulai (oacljishã, caleshã)
§ nsumulai (nsu-mu-láĭŭ) adg nsumulai/nsumulae (nsu-mu-lá-i), nsumulãi (nsu-mu-lắĭ), nsumulãi (nsu-mu-lắĭ) – (unã cu sumulai)
ex: nsumulai (niheamã ca lai) ishi fãrina atsea noaua; doilji suntu nsumulãi (oacljish)
§ sumulãits (su-mu-lã-ítsŭ) adg sumulãitsã (su-mu-lã-í-tsã), sumulãits (su-mu-lắ-ítsĭ), sumulãitsi/sumulãitse (su-mu-lắ-í-tsi) – multu sumulai
{ro: tare negricios, foarte oacheş}
{fr: très brun, très brunet}
{en: very brown, very dark}
§ sumulãescu (su-mu-lã-ĭés-cu) (mi) vb IV sumulãii (su-mu-lã-íĭ), sumulãeam (su-mu-lã-ĭámŭ), sumulãitã (su-mu-lã-í-tã), sumulãiri/sumulãire (su-mu-lã-í-ri) – dau cu bueauã s-lu fac un lucru s-aibã nã hromã niheamã ca lai (sumulai); lãescu la soari; mi ardi soarili shi-nj fatsi chealea sumulai
{ro: semiînegri; (se) înnegri la soari}
{fr: devenir ou rendre noirâtre; hâler}
{en: make or become darkish; tan}
ex: mi sumulãi (mi arsi, mi lãi) soarili
§ sumulãit (su-mu-lã-ítŭ) adg sumulãitã (su-mu-lã-í-tã), sumulãits (su-mu-lã-ítsĭ), sumulãiti/su-mulãite (su-mu-lã-í-ti) – tsi easti faptu s-aibã nã hromã sumulai
{ro: semiînnegrit, înnegrit la soari}
{fr: devenu ou rendu noirâtre; hâlé}
{en: made darkish; tanned}
§ sumulãiri/sumulãire (su-mu-lã-í-ri) sf sumulãiri (su-mu-lã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sumulãeashti
uacljish
uacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg uacljishi/uacljishe (ŭá-clji-shi), uacljish (ŭá-cljishĭ), uacljishi/uacljishe (ŭá-clji-shi) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz oacljish
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã