DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arnescu

arnescu (ar-nés-cu) vb IV arnii (ar-níĭ), arneam (ar-neámŭ), arnitã (ar-ní-tã), arniri/arnire (ar-ní-ri) – spãstrescu (li-adun) cu metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-aflã tu-un loc (casã, avlii, etc.); metur, spãstrescu;
(expr:
1: arnescu ca di pri palmã = arnescu multu ghini di nu-alas tsiva;
2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa;
3: lu-arnescu = lj-ljau tsi ari)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); avlia nu s-arneashti; li-arni cãljurli ca di pri palmã
(expr: li-arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii
(expr: lj-loai, lj-amintai) tuts paradzlji la gioc

§ arnit (ar-nítŭ) adg arnitã (ar-ní-tã), arnits (ar-nítsĭ), arniti/arnite (ar-ní-ti) – tsi easti ca cupriili spãstriti cu metura; miturat, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}
ex: dã, Doamne, un vimtu tsi tuti sucãchili s-li facã ca yilia arniti

§ arniri1/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arnealã, miturari, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer}
{en: action of sweeping}
ex: s-ascumsi dupã ushi, sum metura di arniri casa; tu-arniri, u-adunã tu fãrasi sh-u-arucã n cuprii; pãnã s-ascapã di arniri shi di scuturari casa

§ nearnit (near-nítŭ) adg nearnitã (near-ní-tã), nearnits (near-nítsĭ), nearniti/nearnite (near-ní-ti) – tsi nu easti spãstrit cu metura di cuprii; nimiturat
{ro: nemăturat}
{fr: qui n’est pas balayé}
{en: which has not been sweeped}
ex: casa eara nearnitã, nilatã, niscuturatã

§ nearniri/nearnire (near-ní-ri) sf nearniri (near-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayiu1

ayiu1 (a-yíŭ) adv – tsi li fatsi lucrili agonja; (lucru) tsi s-fatsi unãshunã; cu dealaga; cu agunjii; anyii, ayii, deayii, yii, anghiu, aghiu, agonja, gonja, aghonja, agunja, curundu
{ro: cu grabă, iute, repede, devreme}
{fr: (en) hâte, (en) vitesse, vite, hâtivement, de bonne heurre}
{en: swift, with haste, fast, soon}
ex: ayiu (agonja) feata s-u scutets; ayiu (agonja) va s-nicã tutã hoara; easti ficior ayiu sh-pute nu va s-chearã; deadi alaga ayiu la fãntãnã

§ anghiu (an-ghíŭ) adv – (unã cu ayiu1)

§ anyii/anyie (an-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: fudz anyii (agonja, unãshunã); du-ti cu-anyii, s-ti tornji cu-anyii; yinea anyii, anyii (agonja, agonja)

§ aghiu (a-ghíŭ) adg aghii/aghie (a-ghí-i), aghii (a-ghíĭ), aghii/aghie (a-ghíĭ) – sertu, sarpit, ayiu
{ro: ager, agil}
{fr: vif, agile}
{en: agile}

§ ayii2/ayie (a-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ deayii/deayie (dĭa-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: cu deayii (mizi) ascãpã

§ nghii/nghie (nghí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ nyii/nyie (nyí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nyii (cu-agunjii) s-njerdzi; furlu avdzã shi vinji nyii (cu-agunjii, avrapa); tra s-imnã nyii (agonja); fudz nyii (agonja, unãshunã) di-aoa!; cari alagã, nyii s-curmã

§ yii2/yie (yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nãsã, yii-yii (cu-agunjii, avrapa-avrapa) yini-acasã; lucrul cu yii (cu-agunjii), orbu va lu-adari; du-ti cu yii (du-ti cu dealaga, agunjisea-ti)

§ ayiusescu2 (a-yĭu-sés-cu) (mi) vb IV ayiusii (a-yĭu-síĭ), ayiuseam (a-yĭu-seámŭ), ayiusitã (a-yĭu-sí-tã), ayiusiri/ayiusire (a-yĭu-sí-ri) – caftu (voi) tra si s-facã cama agonja; agunjisescu, curundedz, (mi) arãchescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bits!

bits! (bítsĭ) inter – zbor cu cari lu-aurlji un porcu (lj-dzãts, lu-avinj), tra s-fugã, si s-dipãrteadzã
{ro: interjecţie cu cari se alungă, se goneşte un porc}
{fr: interjection par laquelle on éloigne, on chasse le porc}
{en: interjection by which someone chases the pig}
ex: bits di-atsia! (fudz di-aoa!) natimate! (blãstimate porc!)

§ bicã3! (bí-cã) inter – zbor cu cari cljenj un porcu tra s-yinã
{ro: interjecţie cu cari se cheamă un porc}
{fr: interjection par laquelle on appelle le porc}
{en: interjection by which someone calls the pig}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãdular

mãdular (mã-du-lárŭ) sn mãdulari/mãdulare –
1: oslu di la gushi (di la zvercã);
2: parti di truplu-a omlui (mãnã, brats, cicior, inimã, crier, etc.); mudular;
(expr: scoati-ts (lja-ts) mãdularlu di-aoa = fudz di-aoa, cãlea-li, lja-ts zverca di-aoa, etc.)
{ro: mădular, membru, organ}
{fr: occiput; membre}
{en: occiput; member, body organ}
ex: ãnj si freadzi mãdularlu; vrea-lj scoatã mãdularli (bratsãli, cicioarli?) al Bacola di trãdzeari; va-nj ljau zverca di-aoatsi cu tut mãdular
(expr: va fug di-aoa, va-nj ljau zverca!); scoati-ts mãdularlu!
(expr: fudz di-aoa!); sh-lo zverca cu tut mãdular, aushlu

§ mudular (mu-du-lárŭ) sn mudulari/mudulare – (unã cu mãdular)
ex: vãrnu nu mata easti mudular a sutsatãljei (nu mata easti sots, nu mata fatsi parti, dit sutsata) a noastrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tundu

tundu (tún-du) (mi) vb III shi II tumshu (túm-shĭu), tumsã (túm-sã) shi tumtã (túm-tã) shi tunsã (tún-sã), tundeam (tun-deámŭ), tundiri/tundire (tún-di-ri) shi tundeari/tundeare (tún-deá-ri) – nj-talj i-nj fac perlu ma shcurtu (din cap, di la barbã, di la mustãts); talj perlu i lãna di la unã pravdã; cutrusescu, birbirisescu, birbir-sescu;
(expr:
1: tundi-ti! = fudz di-aoa! lja-ts perlu di-aoa!;
2: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
3: cu njeljlji s-tundi = (aush) tsi s-dutsi cu tiniri sh-fatsi ca elj)
{ro: tunde}
{fr: tondre}
{en: cut (hair), shear (sheep)}
ex: nã dusim la turushti cãndu tundea oili, s-acumpãrãm lãnã eftinã; cu mãna-a mea s-li tundu oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; tundea un celnic oili; du-ti s-ti tundzi (s-tsã talj perlu); tundi-ti! (talji-ts perlu, icã expr: fudz di-aoa!)

§ tumsu (túm-su) adg tumsã (túm-sã), tumshi (túm-shi), tumsi/tumse (túm-si) – tsi sh-ari tãljatã i shcurtatã perlu din cap (barbã, mustãts); (pravda) tsi-lj s-ari tãljatã lãna i perlu; cutrusit, birbirisit, birbirsit; (fig: tumsu = (i) mãrat, corbu, shcret, vãpsit, buisit, ndzernu, etc.; (ii) chirut, glar, hazo, tivichel, etc.)
{ro: tuns}
{fr: tondu}
{en: with hair cut, shorn sheep}
ex: oai tumsã; tu vahtea-aestã, oili suntu tumsi; easti tumsu cu foartica; tsi uryii pri tumsa (fig: mãrata) atsea di mumã!

§ tumtu (túm-tu) adg tumtã (túm-tã), tumtsã (túm-tsã), tumti/tumte (túm-ti) – (unã cu tumsu)
ex: nj-criscu percea cã nu hiu tumtu di multu; tumta (fig: shcreta, mãrata) di soacrã; lai tumte (fig: glare), sh-lai chirute!

§ tunsu (tún-su) adg tunsã (tún-sã), tunshi (tún-shi), tunsi/tunse (tún-si) – (unã cu tumsu)

§ tundi-ri/tundire (tún-di-ri) sf tundiri (tún-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tundi i easti tumsu; tundeari, cutrusiri, birbirisiri, birbirsiri
{ro: acţiunea de a tunde; tundere}
{fr: action de tondre}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uã!

uã! (ŭắ) inter – zbor cu cari aspunem thama (ciudia) tsi u-aduchim cãndu videm i avdzãm tsiva tsi nã ciudiseashti multu; ui!, hui!, oa!, hoa!
{ro: exclamaţie de mirare}
{fr: cri d’étonnement}
{en: shout of astonishment}
ex: uã! lai hilj!; uã! iu va s-yinj, hilj!; uã! bãrbate!; uã! Doamne!; uã! glãrimi tsi-adrash!

§ ui2! (úĭ) inter – (unã cu uã!)

§ hui2! (húĭ) inter – (unã cu uã!)
ex: hui! tsi featsish aclo?

§ oa! (ŭá) inter – (unã cu uã!)
ex: oa! cã-lj vinji uruteatsa!; oa! agiundzi

§ hoa! (hŭá) inter – (unã cu uã!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã