|
|
o-lai
o-lai (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – vedz tu lai2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lai2o-lãi
o-lãi (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – vedz tu lai2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lai2culai1
culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)
§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)
§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)
§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)
§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)
lai2!
lai2! (láĭ) inter (multi ori tu forma olai icã o-lai, o lai, a-lai, a-lãi sh-cãtivãrãoarã, di-aradã, trã unã muljari, lea, la) – zboarã tsi s-dzãc cãndu vrei sã-lj greshti a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); lãi, o-lai, a-lai, alãi, a-le, a-lea,ore
{ro: mă, bă!, fă; felul în care te adresezi cuiva}
{fr: hé; la manière qu’on addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque chose}
{en: hello; the way one addresses a man or a woman to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir!; lai oarfãna-a mea farã!; lai (mãrata) Fani-ali Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zãmani!; lai (hãrioa-si) dzãli di-altãoarã!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) gioc: tsi lai fricã!
§ lea! (leá) inter – s-dzãtsi cãndu vrei s-greshti a unei muljari tra s-lji dzãtsi tsiva; le, la, a-lea, etc.
{ro: fă}
{fr: hé}
{en: listen!}
ex: lea! yinu-aoatsi; sh-loarã, lea! doauã cilnicoanji; o, lea Chitsã, fãrshiroatã! de, lea soro, dzãtsi una; grea-nj, lea scumpã!
§ le (le) inter – (unã cu lea)
ex: le (a-lea), tsi pãtsãm
§ la2 (la) inter – (unã cu lea)
ex: u loai, la (lea), u loai; la (lea) muljare!
§ o-lai! (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – (unã cu lai2!)
ex: o-lai! yinu-aoatsi s-ti ved ma ghini; o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu vrute!; o-lai, yinu cu mini!
§ a-lai! (á-laĭ), a-lãi! (á-lãĭ) inter – (unã cu lai2!)
ex: a-lai, ficior!
§ lãi! (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – (unã cu lai2!)
§ o-lãi! (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – (unã cu lai2!)
§ a-le! (a-lé), a-lea! (a-leá) inter – (unã cu lai2!)
lãi
lãi (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – vedz tu lai2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lai2o!
o! (ó) inter – zbor (zghic, strigari, aurlari) cu cari cãftãm s-lu-acljimãm atsel cari easti niheamã ma nclo, niheamã ca diparti; zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, ciudia, etc. tsi u-aducheashti cariva; e, ei, oi, o-lai, lai, lea, bre, vre, etc.; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, o-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, etc.
{ro: o, măi, bă; vai, etc., etc.}
{fr: cri par lequel on appelle quelqu’un qui est loin; cri par lequel on montre douleur; eh!, hélas!, mon Dieu!, etc., etc.}
{en: shout by which someone far is being called; word by which one shows pain, despair, etc.; heigh!, hey (you)!, oh!, oh, no!, oh, dear!, oh, poor me!, etc., etc.}
ex: o! (lai), murare!; o!, lai Cole!; o! tsi caftsã?
§ oi! (óĭ) inter – (unã cu o!)
ex: oi (o-lai), picurare; oi, fãrtate, shtii tsi-i ghini?; oi, oi (vai, vai), Ndonlu-a meu!; oi! (vai), mãrata di mini!
§ e2! (é) inter – (unã cu o!)
ex: e! ashitsi; e!, e!, tu munti strigã mushata sãrãcãceanã shi cãprili s-alinã n dzeanã
§ ei! (éĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ei!, tsi caftsã?
§ eh! (éh) inter – (unã cu o!)
ex: eh! lai oaminj di zãmani!
§ ih2! (íh) inter – (unã cu o!)
ex: ih! (vai!) tsi feci!; ih! (bre!) tsi mushitets!
§ ii! (íĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ii! tsi vreavã!
ore!
ore! (ó-re shi o-ré) inter – zbor cu cari grim ma multu a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); s-dzãtsi cãndu vrei s-aspunj cã ti ciuduseshti di tsi s-fatsi, cã tsã easti fricã di tsi aducheshti cã va si s-facã, etc.; lai, lãi, lea, o-lai, bre, brem, vre, re, are, bre, avre
{ro: mă, bă, măi, măi-măi, dar}
{fr: he! eh! homme; eh! bien!, mais}
{en: hey! well now! now then! listen!}
ex: va s-ts-afeatã (lipseashti s-aducheshti, s-tsã treacã prit minti), ore doamne!; nu ti ntreb, ore (lai) crishtine; s-acãtsarã, ore fratili-a meu; ore! va nã mãcã!; mi giurai, ore crishtine!
§ re! (ré) inter – (unã cu ore!)
ex: avdzã, ncoa, re! (ore)
§ a-re (a-ré) inter – scriat shi are! – (unã cu ore!)
ex: tini hii, are! (bre, oré); are (bre, ore, more), tsi dai acshi?; are (bre, avre) afendi
§ bre! (bré) inter – (unã cu ore!)
ex: ea, li-alãsãm bre!; bre, bre, bre! tsi gioni-aleptu!
§ brem! (brémŭ) inter – (unã cu ore!)
§ a-bre! (a-bré) inter – scriat shi a bre! – (unã cu ore!)
§ vre (vré) inter – (unã cu a-re)
ex: tsi greai, vre glare!
§ a-vre! (a-vré) inter – scriat a vre! shi avre! – (unã cu ore!)
ex: avre (are, bre) ficior!; a vre om, om; ashi-i ghini, vre hilj