|
|
burbunacã
burbunacã (bur-bu-ná-cã) sf burbunãts (bur-bu-nắts) – soi di jumearã (tsi sh-u-adutsi niheamã cu shteayea, mash cã easti ma njicã), cu frãndzã lundzi sh-acrishoari buni tu mãcari sh-tu pitã; burbunanicã, burbunaricã, burbunãricã, brumanicã, bumbunaricã, mãcrish
{ro: măcriş}
{fr: oxalis, oseille}
{en: sorel}
ex: dada featsi pitã cu burbunacã; ghelã di carni cu burbunacã
§ burbunanicã (bur-bu-ná-ni-cã) sf burbunãnits (bur-bu-nắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ burbunaricã (bur-bu-ná-ri-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nắ-ritsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ burbunãricã (bur-bu-nã-rí-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nã-rítsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ brumanicã (bru-má-ni-cã) sf brumãnits (bru-mắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)
§ bumbunaricã (bum-bu-ná-ri-cã) sf bumbunaritsi/bumbunaritse (bum-bu-ná-ri-tsi) – (unã cu burbunacã)
ex: s-dusi tu unã pãduri, ca s-adunã putsãnã bumbunaricã
cachi1/cache
cachi1/cache (cá-chi) sf cãchi (cắchĭ) – inatea tsi u-aducheashti cariva (sh-u poartã tu suflit), dupã unã ncãceari, dupã tsi-lj si dzãtsi un zbor tsi nu lu-ariseashti, etc.
{ro: supărare, ranchiună}
{fr: bouderie, fâcherie, rancune}
{en: sulkiness, grudge, angriness}
ex: sh-tsãnu cachi multu chiro; s-nu nj-u ai tu cachi (s-nu tsã parã arãu, s-nu nj-u vrei) cã nu-am vinjitã atsea oarã la tini; lj-purta cachi (lj-pãru arãu, lj-cãdzu milii) cã nu-lj vinji la numã; lj-am cachi (lj-u voi, hiu cãrtit)
§ cãchiusescu (cã-chĭu-sés-cu) vb IV cãchiusii (cã-chĭu-síĭ), cãchiuseam (cã-chĭu-seámŭ), cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) – nj-pari-arãu (lj-portu inati) a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); nj-u va un cã-lj fac un lucru tsi nu lu-arãseashti; chicusescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu
{ro: supăra}
{fr: se fâcher, bouder}
{en: be sulky, get sorry, make angry}
§ cãchiusit (cã-chĭu-sítŭ) adg cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusits (cã-chĭu-sítsĭ), cãchiusiti/cãchiusite (cã-chĭu-sí-ti) – lj-am inati a unui (tr-atseali tsi nj-ari faptã); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am faptã); ahuljisit, huljisit, chicusit, cãrtit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: sorry, sulky, made angry}
§ cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) sf cãchiusiri (cã-chĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari faptã; ahuljisiri, huljisiri, chicusiri, cãrtiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri
{ro: acţiunea de a se supăra; supărare}
{fr: action de (se) fâcher; fâcherie}
{en: action of getting sorry or making angry}
§ cãchios (cã-chĭósŭ) adg cãchioasã (cã-chĭŭá-sã), cãchiosh (cã-chĭóshĭ), cãchioasi/cãchioase (cã-chĭŭá-si) – un tsi cãchiuseashti lishor
{ro: supărăcios}
{fr: qui se fache facilement}
cãrtescu
cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)
§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;
hulandar
hulandar (hu-lan-dárŭ) adg hulandarã (hu-lan-dá-rã), hulandari (hu-lan-dárĭ), hulandari/hulandare (hu-lan-dá-ri) – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi sh-cheari chirolu fãrã s-facã tsiva, cari nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã cu casa; birdush, ciuhljan, ciumagarã, capisãz, va-gabondu, sãglam
{ro: hoinar, vagabond}
{fr: vagabond, flaneur}
{en: vagabond, vagrant, tramp}
ex: s-avea adunatã cu ndoi hulandari (vagabondzã) sh-tora mintea nu-lj-easti ti lucru
§ hãlãndãrescu (hã-lãn-dã-rés-cu) vb IV hãlãndãrii (hã-lãn-dã-ríĭ), hãlãndãream (hã-lãn-dã-reámŭ), hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) – mi min dit un loc tu altu fãrã un scupo tu banã, fãrã s-am tu minti s-fac tsiva
{ro: hoinări, vagabonda}
{fr: courir la prétantaine}
{en: wander}
ex: hãlãndãri (alãgã cãljurli) tutã dzua shi seara-nj vinji mortu di foami shi di-avursiri
§ hãlãndãrit (hã-lãn-dã-rítŭ) adg hãlãndãritã (hã-lãn-dã-rí-tã), hãlãndãrits (hã-lãn-dã-rítsĭ), hãlãndãriti/hãlãndãrite (hã-lãn-dã-rí-ti) – tsi ari alãgatã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã; tsi sh-ari chirutã chirolu prit cãljuri fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva
{ro: hoinărit, vagabondat}
{fr: qui a couri la prétantaine}
{en: wandered}
§ hãlãndãriri/hãlãndãrire (hã-lãn-dã-rí-ri) sf hãlãndãriri (hã-lãn-dã-rírĭ) – atsea tsi fatsi atsel ti hãlãndãreashti; hãlãndãrii
{ro: acţiunea de a hoinări, de a vagabonda; hoinărire, vagabondare}
{fr: action de courir la prétantaine}
{en: action of wandering}
ex: nu poati si s-arupã di hãlãndãriri
§ hãlãndãrii/hãlãndãrie (hã-lãn-dã-rí-i) sf hãlãn-dãrii (hã-lãn-dã-ríĭ) – chirolu tsi-l treatsi cariva tsi hãlãndãreasti; hãlãndãriri
{ro: hoinărit}
{fr: prétantaine}
inati/inate
inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi
§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)
§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu
§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)
§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)
§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos
§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)
scãnjisescu
scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu
§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}
§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}