DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fãndãzii/fãndãzie

fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii

§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz

§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}

§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}

§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlati/pãlate

pãlati/pãlate (pã-lá-ti) sf pãlãts (pã-lắtsĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui, tu cari s-aflã giudetslu iu s-fac giudicãtsli, icã aclo iu shadi un om multu avut i vãsilje; palati, palat, sãrai, ceahlãi;
(expr: criscut tu pãlati = criscut tu-unã fumealji di oaminj multu avuts)
{ro: palat}
{fr: palais}
{en: palace}
ex: ari casã ca pãlati; tuts a pãlatiljei; sh-adrã unã pãlati di geami, iu s-nu poatã s-pitrundã vãrnu; nã pãlati tsi scãntilja di-amalamã shi yeamãndzã; si s-aflã la pãlati dzua tsi lã s-avea dzãsã; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã; s-aflã tu-unã pãlati, cum nitsi nyisatã nu-avea pute; ãlj deadi tuti cljeili di tuts udadzlj-a pãlatiljei; easti criscutã tu pãlati
(expr: criscutã tu-aveari)

§ palati/palate (pa-lá-ti) sf palãts (pa-lắtsĭ) – (unã cu pãlati)

§ palat (pa-látŭ) sn palati/palate (pa-lá-ti) – (unã cu pãlati)
ex: adãrã palati, nu casi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pute

pute (pu-té) adv – (chiro) tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; putes, vãrnã-oarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, barunoarã, barunãoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
ex: aushlu pute (vãrnãoarã) nu s-mindui; pute (vãrnãoarã) turtsi s-nu videts; ma pute (vãrnãoarã) nu-lj talji mintea; aestu ficior di pute (vãrnãoarã) nicunuscut; el nu dzãtsi cap pute (nu dzãtsi dureari di cap vãrnãoarã); cum nitsi nyisatã nu-avea pute

§ putes (pu-tés) adv – (unã cu pute)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yis

yis (yísŭ) sn yisi/yise (yí-si) – aspunearea di fapti, bots, videri, idei, minduiri, etc. tsi sh-li fatsi omlu cu mintea cãndu doarmi (cã nu suntu dealihea); (fig: yis = minduiri sh-fãndãzii (tsi par dealihea ma suntu minciunoasi) tsi sh-li fatsi omlu cu mintea cãndu nu doarmi)
{ro: vis; viziune}
{fr: rêve, songe; vision}
{en: dream; vision}
ex: vidzui un yis aestã noapti cã ti-aveai dusã acasã; uruti yisi feci aestã noapti; hoara sh-ved tu yisi; ts-vidzui yislu cã va s-mori; omlu sh-vidzu yislu cu ocljilj; s-nu lu-aspunã a vãrnui, macã vor sã s-facã yislu; aestu fu yislu tsi nyisai, luna cu soarili hits voi doauãli; nu shi shtea, mãratlu, disi nu videa vãrnu yis; va tsã si pãru tu yis, ãlj dzãsirã, cã yeatsã nu s-aflã aoatsi; ca pit yis nj-aduc aminti di nãs; tricu bana ca un yis

§ nyis (nyísŭ) sn nyisi/nyise (nyí-si) – (unã cu yis) [bãgats oarã cã scriarea poati s-hibã shi “n yis”, ma atumtsea, noima easti: “tu yis”)
ex: cai shtii tsi easti nyislu?; nj-lu-aduc aminti ca pi nyis (ca pit yis); nyis (ca tu yis) nj-pãrurã treilji mesh aeshti

§ nyisedz (nyi-sédzŭ) (mi) vb I nyisai (nyi-sáĭ), nyisam (nyi-sámŭ), nyisatã (nyi-sá-tã), nyisari/nyisare (nyi-sá-ri) – cãndu dormu, ved sh-fac lucri cu mintea (cari nu suntu dealihea); ved tu yis; am un yis; ãnyisedz, ãnghisedz, yisedz; (fig: (mi) nyisedz = li ved ca prit yis; am mari mirachi ti un lucru sh-fãndãxescu cã va si s-facã, cu tuti cã shtiu (i nu shtiu) cã nu va si s-facã vãrnãoarã; nj-treatsi prit minti)
{ro: visa}
{fr: rêver}
{en: dream}
ex: nyisai (vidzui) un yis arãu; tutã noaptea mi nyisai (avui yisi) cu ljirtata dadã-mea; nyisa (fig: li videa ca prit yis) dzãlili di primuvearã; doarmi Costa shi nyiseadzã; nitsi cã si nyisa (nitsi cã-lj tritsea prit minti) s-agiungã aoa; noaptea si nyiseadzã omlu

§ nyisat (nyi-sátŭ) adg nyisatã (nyi-sá-tã), nyisats (nyi-sátsĭ), nyisati/nyisate (nyi-sá-ti) – tsi ari vidzutã un yis tu somnu; ãnyisat, ãnghisat, yisat
{ro: visat}
{fr: rêvé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn