DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãrtãtirat

cãrtãtirat (cãr-tã-ti-rátŭ) adg cãrtãtiratã (cãr-tã-ti-rá-tã), cãrtãtirats (cãr-tã-ti-rátsĭ), cãrtãtirati/cãrtãtirate (cãr-tã-ti-rá-ti) – tsi nyili-ceashti; nyilicios, yilcios, lunjinos, scãntiljos, lunjinat, lutsit, lutsi-tor, lubrisit, shcãlichiceat, etc.
{ro: strălucitor}
{fr: luisant, brillant}
{en: shining, brilliant}
ex: aush cu sãrits albi sh-cu tsipunj cãrtãtirati (scãntiljoasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

limpid

limpid (lím-pidŭ) adg limpidã (lím-pi-dã), limpidz (lím-pidzĭ), limpidi/limpide (lím-pi-di) – (apã, shpirtu, fãntãnã, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit nãs; (tser) tsi easti fãrã niori, sirin, lãgãros; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; limpidi, lãgãros; (fig: (oclji) limpidz; (fatsã) limpidi; (zbor) limpidi = (oclji) lunjinosh, nyiliciosh; (fatsã) dishcljisã, lunjinoasã, lutsitã, nyilicioasã; (zbor) ghini minduit, grãit sh-a curi noimã s-aducheashti lishor)
{ro: limpede, clar}
{fr: clair, limpide}
{en: clear}
ex: izvur aratsi shi limpid; apã limpidã (curatã); tser limpid (sirin); s-zugrãfseashti limpid semnu; unã featã limpidã (lutsitã); apa nu yini limpidã cã ari datã ploai

§ limpidi/limpide (lím-pi-di) adg limpidi/limpide (lím-pi-di), limpidz (lím-pidzĭ), limpidz (lím-pidzĭ) – (unã cu limpid)
ex: ciuciurã limpidea fãntãnã

§ limpidzãscu (lim-pi-dzắs-cu) (mi) vb IV limpidzãi (lim-pi-dzắĭ), limpidzam (lim-pi-dzámŭ), limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) – u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, fãntãna, etc.); (tserlu) si nsirineadzã; lãgãrsescu, dizlãcescu, nyiuredz, cur; (fig: limpidzãscu = (i) fac unã boatsi, un vrondu tra si s-avdã ghini; (ii) grãescu un zbor tra si s-avdã ghini, s-hibã lishor si-lj s-aducheascã noima)
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, rendre limpide}
{en: clear, clarify}
ex: limpidzãscu fãntãna (u cur sh-u fac limpidi); apa, pãnã nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti (nu s-dizlãceashti); arãulu atumtsea va s-limpidzascã; nu u culcutea cã nu va s-limpidzascã; s-limpidzãrã tuti tora

§ limpidzãt (lim-pi-dzắtŭ) adg limpidzãtã (lim-pi-dzắ-tã), limpidzãts (lim-pi-dzắtsĭ), limpidzãti/limpidzãte (lim-pi-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); lãgãrsit, dizlãcit, nyiurat, curat
{ro: limpezit, clarificat}
{fr: clarifié, rendu limpide}
{en: cleared, clarified}
ex: suflitlu-a meu limpidzãt

§ limpidzãri/limpidzãre (lim-pi-dzắ-ri) sf limpidzãri (lim-pi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva limpidzashti; lãgãrsiri, dizlãciri, nyiurari, curari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãntealji/scãntealje

scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) sf scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – cumatã multu njicã tsi ardi sh-ansari tu vimtu dit un lucru tsi easti apres (cãrbuni, jar, lemnu, etc.), tsi ascapirã ca pira, sh-cari nu tsãni multu ma s-astindzi unã-shunã (ma putsãn di cãt dai cu peana di oclji); cumatã njicã di foc tsi ansari cãndu dauã lucri scliro s-agudescu (ca sturnarea shi cilechea, bunãoarã), cari ascapirã tu vimtu shi s-cheari unãshunã; scãntelji, scãntelj, scãndãlitrã, spitã; (fig:
1: scãntealji = (i) lunjinã multu slabã sh-njicã tsi s-veadi sh-cheari unãshunã n dipãrtari (ca licuricilu tu earbã, bunãoarã); (ii) lucru multu njic sh-fãrã simasii, tsi poati s-lu facã si s-amintã un lucru multu mari; expr:
2: ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji = canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; ved steali verdzã;
3: di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi = lucrili njits ditu nchisitã, multi ori, pot s-creascã shi si s-facã multu mãri)
{ro: scânteie}
{fr: étincelle}
{en: spark}
ex: ea-u! ea-u! sh-nu u vedz! (angucitoari: scãntealja); andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum trec scãnteljli di-astrãpii; isha scãntelj (spiti) dit ugeac; cãndu-lj da unã a catilui cu dzeaditlu tu ocljul bun, scãntealji vidzu catilu
(expr: canda lj-arsãrirã scãntealji dit oclji a catilui); apres cum earam di nj-arsãrea scãntealji printr-oclji

§ scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) sf scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nã scãntelji (scãndãlitrã) easti duri tra s-lja foc casa

§ scãntelj1 (scãn-téljĭŭ) sn scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nu aflats nitsiun scãntelj di foc

§ scãn-tiljiturã (scãn-ti-lji-tú-rã) sf scãntiljituri (scãn-ti-lji-túrĭ) – scãntealji njicã
{ro: scânteioară}
{fr: petite étincelle}
{en: little spark}
ex: apãrnjirã tra s-easã dit cati scãntealji shi scãntiljiturã cãti unã flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shcãlichiceat

shcãlichiceat (shcã-li-chi-cĭátŭ) adg shcãlichiceatã (shcã-li-chi-cĭá-tã), shcãlichiceat (shcã-li-chi-cĭátsĭ), shcãlichiceati/shcãlichi-ceati (shcã-li-chi-cĭá-ti) – tsi nyiliceashti multu; nyilicios, yilcios, lunjinos, scãntiljos, lunjinat, lutsitor, lutsit, cãrtãtirat, lumbrusit, etc.
{ro: strălucitor}
{fr: brillant}
{en: sparkling, bright}
ex: iu easti fatsa-atsea shcãlichiceatã (lumbrusitã)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yilii/yilie

yilii/yilie (yi-lí-i) sf yilii (yi-líĭ) –
1: luyurii (geami) prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (firidz, matuyeali, shishi, etc.); geami, geam, chelchi, chelcu, chelcã, chelci;
2: unã soi di vas faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari s-veadi di-aradã tsi s-aflã nuntru (ma nu totna); putir, putiri, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, scafã, cufii, arucucotir, arcucotir, rucucotir;
3: hãlati tsi ari unã fatsã lutsitã cari toarnã nãpoi arãdzlji di lunjinã tsi cad pri ea sh-tu cari oaminjlji pot si s-veadã cãndu s-mutrescu tu ea; cutii di videalã, yilii di nyiliciri, lãyii, luyii;
4: hãlati tsi s-poartã pri nari di omlu tsi va s-veadã ma ghini (sã sh-afireascã ocljilj di pulbiri, di multã lunjinã, etc.) cu-unã yilii di-unã parti sh-di-alantã di nari; yilii di oclji; matuyeali;
5: hãlati cu cari pots s-li vedz di-aproapea, lucri tsi suntu multu diparti; dulbii, cheli;
(expr:
1: easti yilii = easti curatã ca yilia;
2: lj-bag yilii = lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cuvata, lj-trag cãlupea, lj-bag pirde la oclji, etc.)
{ro: sticlă; pahar; oglindă; ochelari; ochean, binoclu}
{fr: verre, verre à boire; miroir, luisant; lunettes, besicles, binocles; lunette d’approche, binoculaire}
{en: glass; glass for drinking; mirror; eyeglasses, spectacles; field-glass, binoculars}
ex: mi vedz, ti vedz (angucitoari: yilia); di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tuts tu mini mutrescu, si-arisescu, nu si-arisescu, pri mini nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); anãltsã nã pãlati tutã di yilii (geami); moartea sh-tu yilii ti-aflã; unã yilii (putir, chelcã) di yin; yilcits-vã tu yilii (lãyii); tricu pri la yilii (luyii); bundã di veshtu cu yilii; orb di-a armatilor yilii; casa easti yilii (fig: ca lãyii, di curatã tsi easti!); yilii
(expr: ca yilia di curatã) mi feci; lj-bagã yiliili (matuyealili)

§ yilicadz (yi-li-cádzĭ) sm pl – lucri adrati di yilii adunati sh-aspusi tu videari tu-un loc (tu-unã casã, ducheani, fabricã, etc.)
{ro: sticlărie}
{fr: verrerie}
{en: glassware}

§ yilici (yi-lícĭŭ) sn yiliciuri (yi-lí-cĭúrĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru si nyiliceascã (s-lutseascã); harea tsi u-adarã fatsa-a unui lucru s-toarnã nãpoi arãdzli di lunjinã tsi cad pri nãsã; anyilici, nyilici, yilciri, nyilciri, anyilciri, licur, lampsi, lutsiri, scãntiljari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn