DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

voahã

voahã (vŭá-hã) sf vohi (vóhĭ) – anjurizmã, di-aradã urutã sh-greauã, tsi nu lu-ariseashti omlu (sh-cari, cãndu-i multu urutã, multi ori, lu-agnuseashti, l-fatsi s-voamã); putoari, amputoari, mputoari, vromã;
(expr:
1: voahã “mushatã” = anjurizmã, njurizmã, anjurziri, mirudyeauã, njurdii;
2: easti unã voahã = easti un om murdar, lãvos, timbel, nibun, arãu)
{ro: duhoare, putoari}
{fr: mauvaise odeur, puanteur}
{en: foul smell, stench}
ex: nã voahã (putoari, vromã) di carni-amputsãtã; ripanea-alasã nã voahã (anjurizmã) cari nu platsi la tutã dunjaea; ari nã mushatã voahã (anjurizmã) carafila; da voahã (unã vromã, mputoari) di ti-andãrseashti; yini nã voahã greauã (putoari); voahã hii!
(expr: hii unã putoari, un timbel)

§ vromã (vró-mã) sf vromi (vrómĭ) – (unã cu voahã)

§ vrumnjar (vrum-njĭárŭ) adg vrumnja-ri/vrumnjare (vrum-njĭá-ri), vrumnjari (vrum-njĭárĭ), vrumnja-ri/vrumnjare (vrum-njĭá-ri) – cari-anjurzeashti urut, cari da unã-anjurizmã greauã tsi ti fatsi s-vonj; puturos
{ro: puturos}
{fr: puant, malpropre}
{en: stinking, dirty}

§ nvoh (nvóhŭ) vb I nvuhai (nvu-háĭ), nvuham (nvu-hámŭ), nvuhatã (nvu-há-tã), nvuhari/nvuhare (nvu-há-ri) – aduchescu unã voahã (njurizmã) tu-aerã; fac s-anjurzeascã tsiva; (un lucru) alasã unã voahã (njurizmã) tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã (voahã); amput, anjurzescu, njurzescu, arnjuzescu
{ro: mirosi, face să miroasă}
{fr: sentir, répandre de l’odeur}
{en: smell, make something to smell}
ex: nvuhai (u feci s-anjurzeascã) casa cu lilicea albã; dã-nj si nvoh (s-anjurzescu) sh-mini argavanlu

§ nvuhat (nvu-hátŭ) adg nvuhatã (nvu-há-tã), nvuhats (nvu-hátsĭ), nvuhati/nvuhate (nvu-há-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã voahã (njurizmã); tsi njurzeashti; amputsãt, anjurzit, njurzit, arnjuzit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn