DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãlescu

gãlescu (gã-lés-cu) (mi) vb IV gãlii (gã-líĭ), gãleam (gã-leámŭ), gãlitã (gã-lí-tã), gãliri/gãlire (gã-lí-ri) – (tserlu) s-lãgãrseashti (s-fatsi sirin, niorlji s-duc, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-lunjineadzã; nsirin, nsirinedz, ãnsirinedz, ãnsirin, nvireadzã, lunjinedz; (fig: mi gãlescu (la fatsã) = fatsa-nj s-lunjineadzã, si nsirineadzã sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit)
{ro: însenina}
{fr: devenir serein; se rasséréner; se remettre au beau}
{en: clear (sky, weather)}
ex: cãndu arãdea, tserlu s-gãlea (sã nsirina) shi soarili didea; ni tserlu s-gãlea, ni soarili insha; ca s-nu niureadzã, necã nu gãleashti; gãli (nã nsirinã) nafoarã; mi sculai cãndu gãlea, nu s-videa nica ghini; nu nj-u fricã di ploai, cã gãli; dupã niheamã, ea s-gãli
(expr: s-lunjinã, s-dishcljisi) la fatsã; lji si gãli fatsa
(expr: si nsirinã la fatsã) dinãoarã

§ gãlit (gã-lítŭ) adg gãlitã (gã-lí-tã), gãlits (gã-lítsĭ), gãliti/gãlite (gã-lí-ti) – (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinatã shi easti sirin dupã tsi niorlji sh-negura dusirã shi s-chirurã; nsirinat, ãnsirinat; nvirat, lunjinat
{ro: înseninat}
{fr: rasséréné}
{en: cleared (sky, weather)}
ex: tserlu easti gãlit (nsiri-nat); di-nj fatsi noaptea-a mea gãlitã

§ gãliri/gãlire (gã-lí-ri) sf gãliri (gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (tserlu, chirolu) s-gãleashti; nsirinari, ãnsirinari, nvirari, lunjinari
{ro: acţiunea de a se însenina; înseninare}
{fr: action de (se) rasséréner; rasséré-nement}
{en: action of clearing (sky, weather)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vearã

vearã (veá-rã) sf veri (vérĭ) – nai ma cãlduroslu chiro a anlui cari, dupã nom, tsãni trei mesh, dit 22-li (i 21-li) di Cirishar pãnã tu 23-li di Yismãciunj;
(expr:
1: veara (ca adv) = chirolu di vearã;
2: di vearã = (i) cãndu va s-yinã veara; veara tsi yini; (ii) cari tsãni di vearã, tsi s-poartã veara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) veara; (yimishili i grãnili) tsi s-coc shi s-adunã veara;
3: di cu vearã = hiindalui ninga vearã, ninga niishitã (nibitisitã) veara;
4: pãnã (tu intrata) di vearã = pãnã tu nchisita (intrata) a vearãljei;
5: aestã vearã = veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-veara = veara-a anlui tsi tricu, veara di-aoa sh-un an;
7: mari ca dzua di vearã = multu mari sh-lungu; cã nai ma lunga dzuã easti atsea di vearã;
8: s-bãneadzã veri sh-primãveri = s-bãneadzã anj multsã;
9: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari);
10: (gioni) ca veara = (gioni) mushat sh-bun, ashi cum easti veara;
11: veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara)
{ro: vară}
{fr: été}
{en: summer}
ex: dzua di vearã easti lungã; veara aclo easti lungã; vinji primãveara sh-veara; veara tutã tu cãntari sh-earna tutã tu uhtari; tu limerli-a lor di veara
(expr: iu sta sh-bãneadzã veara); di vearã
(expr: veara tsi yini) va s-nã visem; di vearã va s-bag s-nj-analtsã casili; avem noi tora multi veri; gioni-armãn, gioni ca vearã
(expr: multu mushat sh-bun, cum easti veara); s-alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); earnã-vearã
(expr: tut chirolu, dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him

§ njadzã-vearã (njĭá-dzã-veá-rã) sf (sing), adv – (tu) mesea di vearã, njadzã-veri
{ro: în mijlocul verii}
{fr: (au) milieu de l’été}
{en: mid-summer}
ex: aclo iu-sh bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ njadzã-veri (njĭá-dzã-verĭ) sf pl, adv – (unã cu njadzã-vearã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn