veardi/vearde (veár-di) adg veardi/vearde (veár-di), verdzã (vér-dzã), verdzã (vér-dzã) – hromã tsi sh-u-adutsi cu frãndza di ponj i lilici;
(expr:
1: veardi (ca numã masculinã; sm) = hroma veardi;
2: pom veardi = pom tsi nu easti uscat, tsi bãneadzã ninga;
3: poamili suntu verdzã = poamili suntu nicoapti;
4: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
5: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: verde, înverzit}
{fr: vert, verdi, verdoyant}
{en: green, verdant}
ex: valea veardi; lãludz verdzã; cãmpul easti veardi; ponjlj-aeshti suntu verdzã, nu suntu uscats; veardili
(expr: hroma veardi) mi-arãseashti; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; suntu verdzã poamili din gãrdinã
(expr: suntu nicoapti), cã easti ninga-agonja
§ veardzã (veár-dzã) sf pl – frãndzã verdzã di zãrzãvãts shi erburi tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, spãnãts, urdzãts, lobudã, stir, frãndzã di tseapã veardi i di pangearyi, etc.), tsi s-bagã tu mãcãri i piti
{ro: verdeţuri}
{fr: légumes, herbes (comestibles)}
{en: greens, vegetables}
ex: unã pitã mash cu veardzã; apoea veardzãli
§ virdeatsã (vir-deá-tsã) sf virdets (vir-détsĭ) shi virdetsuri (vir-dé-tsurĭ) – hroma veardi tsi u-au erghili (frãndzãli di ponj, frãndzili di lilici, etc.); loc (cãmpu, pãduri, munti, etc.) pri cari crescu multi lucri verdzã (erghi, ponj cu frãndzã, zãrzãvãts, etc.); virdzãturã, prisinadã
{ro: verdeaţă}
{fr: verdure}
{en: greenness}
ex: tu alti locuri cu virdets; shedz tu virdeatsã
§ virdzãturã (vir-dzã-tú-rã) sf virdzãturi (vir-dzã-túrĭ) – (unã cu virdeatsã)
§ virdzari/virdzare (vir-dzá-ri) sf virdzãri (vir-dzắrĭ) – pitã di veardzã; vãrdzari
{ro: plăcintă cu verdeţuri}
{fr: galette avec des légumes comme poireau, orties, radiaires, courges, etc.}
{en: Aromanian pie made with greens}
ex: armasi di la prãndzu virdzarea (pita di veardzã) ntreagã
§ vãrdzari/vãrdzare (vãr-dzá-ri) sf vãrdzãri (vãr-dzắrĭ) – (unã cu virdzari)
§ nvirdzãscu (nvir-dzắs-cu) vb IV nvirdzãi (nvir-dzắĭ), nvirdzam (nvir-dzámŭ), nvirdzãtã (nvir-dzắ-tã), nvirdzãri/nvirdzãre (nvir-dzắ-ri) – mi fac veardi; fac tsiva s-aspunã veardi; buisescu un lucru s-aibã hroma veardi; (pom, lilici, cãmpu, munti, etc.) s-fatsi veardi cu scutearea di frãndzã; nverdu
{ro: înverzi}
{fr: verdir}
{en: become (turn, paint) green}
ex: loclu nvirdzã (s-featsi veardi); acãtsarã ponjlji sã nvirdzascã (sã scoatã frãndzã)
§ nvirdzãt (nvir-dzắtŭ) adg nvirdzãtã (nvir-dzắ-tã), nvirdzãts (nvir-dzắtsĭ), nvirdzãti/nvirdzãte (nvir-dzắ-ti) – tsi easti faptu s-aibã (s-aspunã) unã hromã veardi; tsi easti buisit veardi; (pom) tsi lj-ari ishitã frãndzãli verdzã primuveara; (loc) tsi ari scoasã (primuveara) shi easti mplin cu erburi, lilici, arburi cu frãndzã verdzã, etc.; nvirdat
{ro: înverzit}
{fr: verdi, verdoyant}
{en: become (turn, paint) green, verdant}
ex: curia nvirdzãtã
§ nvirdzãri/nvirdzãre (nvir-dzắ-ri) sf nvirdzãri (nvir-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nvirdzashti tsiva; nvirdari
{ro: acţiunea de a înverzi; înverzire}
{fr: action de verdir; (re) verdissement}
{en: action of becoming (turning, painting) green; greening}
§ nverdu (nvér-du) vb I nvirdai (nvir-dáĭ), nvirdam (nvir-dámŭ), nvirdatã (nvir-dá-tã), nvirdari/nvirdare (nvir-dá-ri) – (unã cu nvirdzãscu)
(expr: s-ti nveardã = bravo!, tsã or, s-ai hãiri)
ex: ma s-da si nveardã (nvirdzascã) plailu; avea nvirdatã shi codrul shi gãrdinjli; s-tsã nveardã
(expr: s-ai hãiri cu) mãnjli ti lucrul tsi-l fats; s-lji nveardã
(expr: s-lji urãm, s-lji dzãtsem bravo!), cã nãs singur anchili
§ nvirdat (nvir-dátŭ) adg nvirdatã (nvir-dá-tã), nvirdats (nvir-dátsĭ), nvirdati/nvirdate (nvir-dá-ti) – (unã cu nvirdzãt)
§ nvirdari/nvirdare (nvir-dá-ri) sf nvirdãri (nvir-dắrĭ) – (unã cu nvirdzãri)
ex: tu Martsu nchiseashti nvirdarea-a arburlor
§ nvirdzami/nvirdzame (nvir-dzá-mi) sf nvirdzãnj (nvir-dzắnjĭ) – faptul cã un lucru easti di hromã veardi; multimi di lucri tsi suntu verdzã
{ro: înverzire, verziş}
{fr: verdissement}
{en: greening}
