DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuprii/cuprie

cuprii/cuprie (cu-prí-i) sf cuprii (cu-príĭ) – atseali tsi-armãn (armãsãturi tsi nu mata suntu buni trã altu tsiva) di la un lucru ufilisit (ca mãcãri, zãrzãvãts, cãrtsã, tinicheadz, etc.); baligã amisticatã cu palji sh-cu loc (ufilisitã multi ori la ngrãsharea-a loclui); curpai, coprãi
{ro: gunoi}
{fr: fumier, voirie}
{en: garbage, litter}
ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, cãndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pãnã n cuprii (loclu iu s-tsãn cupriili), nu-aflji un ca el; cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; nora arni cupriili shi li-arcã n groapa di-arãzboi; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi tu cuprii; cu cupriili dupã ushi

§ cur-pai/curpae (cur-pá-i) sf curpãi (cur-pắĭ) – (unã cu cuprii)
ex: arãma curpaea (cupria); curpãili dupã ushi

§ coprãi/coprãe (co-prắ-i) sf coprãi (co-prắĭ) – (unã cu cuprii)

§ cupãrãshti/cu-pãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) sf cupãrãshti/cupãrãshte (cu-pã-rắsh-ti) – un loc di stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu urdzãtsli; cuprãshti, cãprishti
{ro: stăuină}
{fr: endroit où autrefois a été une bergerie et où pousse maintenant des plantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.}
{en: old sheepfold where the old dung has produced rich land for certain plants like the nettles, for example}

§ cuprãshti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) sf cuprãsh-ti/cuprãshte (cu-prắsh-ti) – (unã cu cupãrãshti)

§ cãprish-ti/cãprishte (cã-prísh-ti) sf cãprishti/cãprishte (cã-prísh-ti) – (unã cu cupãrãshti)
ex: nvirdzãscu sh-cãprishti, ah, munts di Muluvishti

§ cuprisescu (cu-pri-sés-cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-síĭ), cupriseam (cu-pri-seámŭ), cuprisitã (cu-pri-sí-tã), cuprisi-ri/cuprisire (cu-pri-sí-ri) – bag cuprii tu loc (baligã amisticatã cu palji) tra s-lu ngrash
{ro: pune gunoi, gunoi, fertiliza}
{fr: fumer, fertiliser (la terre)}
{en: fertilizing the land with dung or manure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãgoanji/dãgoanje

dãgoanji/dãgoanje (dã-gŭá-nji) sf pl(?) – chirolu tsi da ponjlji di nvirdzãscu, cãndu scot protili frãndzã
{ro: timpul în care încolţesc pomii şi apar primele frunze}
{fr: le temps durant lequel les arbres reverdissent}
{en: time when the first leaves appear on the trees}
ex: tu dãgoanji muri mãratlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floarã

floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)

§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)

§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã

§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu

§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli

§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori
{ro: florărie}
{fr: serre, magazin du fleuriste}
{en: flower garden, flower shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fundusescu2

fundusescu2 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusi-ri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (arburi) tsi s-fatsi tufos cã s-acoapirã cu multi frãndzã shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi sã ndeasã cu multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi crescu, sã ndeasã shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapirã primuveara cu multi frãndzã verdzã; tufusescu, nvirdzãscu, nfrundzãscu
{ro: deveni tufos; înfrunzi}
{fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles}
{en: become thick and bushy; cover with leaves}
ex: fundusirã (nvirdzãrã) arburli n pãduri

§ fundusit2 (fun-du-sítŭ) adg fun-dusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (arburi, pãduri, per) tsi s-featsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupiritã cu multi frãndzã verdzã; tufusit, nvirdzãt, nfrundzãt
{ro: devenit tufos; înfrunzit}
{fr: devenu touffu; recouvert de feuilles}
{en: that became bushy; covered with leaves}

§ fundusiri2/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (arburli, pãdurea, perlu) s-funduseashti; acupiriri cu multi frãndzã; fãtseari tufos; tufusiri, nvirdzãri, nfrun-dzãri
{ro: acţiunea de a deveni tufos, de a înfrunzi; înfrunzire}
{fr: action de devenir touffu; de se couvrir de feuilles}
{en: action of becoming thick and bushy; of covering with leaves}

§ fundutos (fun-du-tósŭ) adg fundutoasã (fun-du-tŭásã), fundutosh (fun-du-tóshĭ), fundutoasi/fundutoase (fun-du-tŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufutos, stuputos, fundutos, tufos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: tufos}
{fr: touffu, épais}
{en: bushy, thick}
ex: s-alinã pri un arburi fundutos (stufutos) s-treacã noaptea; cu mustatsa fundutoasã (stufoasã); giuneapinj fundutosh (cu multi frãndzã); chiparish analtu shi multu fundutos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prumuvearã

prumuvearã (pru-mu-veá-rã) sf prumuveri (pru-mu-vérĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di earnã shi vearã (dit 23-li di Martsu tu 22-li (i 21-li) di Cirishar) cãndu chirolu nchiseashti si ncãldzascã, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji nvirdzãscu; primuvearã, primãvearã;
(expr:
1: prumuveara (ca adv) = chirolu di prumu-vearã;
2: di prumuvearã = (i) cãndu va s-yinã prumuveara; prumuveara-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di prumuvearã, (stranji) tsi s-poartã prumuveara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumu-veara; etc.; prumuvirescu;
3: di cu prumuvearã = hiindalui ninga prumuvearã, ninga niishitã (nibitisitã) prumuveara;
4: pãnã (tu intrata) di prumuvearã = pãnã tu nchisita (intrata) a prumu-vearãljei; pãnã tu ishita di earnã;
5: aestã prumuvearã = prumu-veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-prumuveara = prumuveara-a anlui tsi tricu, prumuveara di-aoa sh-un an;
7: nj-bati prumuveara = nj-si duc lucrili ambar;
8: cu-unã lilici (pulj, cuc, etc.) nu s-fatsi prumuveara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: primăvară}
{fr: printemps}
{en: spring (season)}
ex: anjurzeashti prumuvearã; s-veadi cã-lj bati prumuveara
(expr: cã-lj si duc lucrili ambar); nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari, sh-adusi aminti di casã

§ primuvearã (pri-mu-veá-rã) sf primuveri (pri-mu-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: primuveara s-dizvãlescu-ayinjli; un cuc nu-adutsi primuveara; un pulj, cari primuveara tu mushatili noptsã, azboairã di pri un arburi pri-alantu

§ primãvearã (pri-mã-veá-rã) sf primãveri (pri-mã-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: feata arsãrea, ca edzlji primãveara; un pulj a cui cãntic lu-avdzãm primãveara; di nãsi criscu unã lilici cari easi primãveara; nã dzuã di primãvearã, cãndu dishcljid arburlji shi nvirdzashti loclu

§ njadzã-prumuvearã (njĭá-dzã-pru-mu-veá-rã) adv – tu mesea di prumuvearã
{ro: la mijloc de primăvară}
{fr: au milieu du printemps}
{en: mid-spring}

§ prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg prumuvireascã (pru-mu-vi-reás-cã), prumuvireshtsã (pru-mu-vi-résh-tsã), prumuvireshti/prumuvireshte (pru-mu-vi-résh-ti) – tsi easti di prumuvearã i ca prumuveara; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumuveara; (stranj) tsi s-poartã prumuveara; primu-vãratic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tufã1

tufã1 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) –
1: arburi njic sh-fundutos cu multi frãndzã shi alumãchi (cari, multi ori, es ndreptu dit arãdãtsina-a lui); arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufani, tufish;
2: mãnuclju di-alumãchi i lãludz; vãndachi, fãndachi, mãrdar, mãnuclju, dimati
{ro: tufă, buchet} {fr buisson: bouquet}
{en: bush, thicket, bunch (of branches, flowers)}
ex: voi s-adar nã tufã (mãnuclju di lãludz?); cati tufã (tufish) sh-cãpitanlu; casi njits s-ascundea sum tufili di ponj; tufa cu cipet; lã ishirã n cali cãndu yinea, cu tufi (vãndãchi) di flori; bãgã sum cãpitãnj unã tufã (vãndachi) di vãsileac; nj-adusi nã tufã (mãnuclju, ligãturã) di tseapã

§ tuficã (tu-fí-cã) sf tufitsi/tufitse (tu-fí-tsi) shi tufici/tufice (tu-fí-ci) – tufã njicã, tufã (di-alunj); tumbã di lãludz
{ro: tufă mică, buchet (de flori)}
{fr: buisson de coudriers; bouquet (de fleurs)}
{en: thicket (of hazelnut); bunch (of flowers)}

§ tufani2/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – arburi njic sh-fundutos, cu multi frãndzã shi alumãchi cari es (multi ori) ndreptu dit arãdãtsina-a lui; arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, ljanurã
{ro: boschet}
{fr: bosquet}
{en: thicket}
ex: s-ascumsi pit tufãnj shi l-ascãpã dit mãnã

§ tufish (tu-físhĭŭ) sn tufishi/tufishe (tu-fí-shi) – (unã cu tufani2)
ex: tu un tufish (tufã, tufani) vidzui un cap di gumar; suntu pulj tsi fac cuibarili pit tufishi

§ tufos (tu-fósŭ) adg tufoasã (tu-fŭá-sã), tufosh (tu-fóshĭ), tufoasi/tufoase (tu-fŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufos, stufutos, stuputos, fundutos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: stufos, des}
{fr: touffu; épais}
{en: bushy, thick, dense}
ex: pãduri tufoasã (stufoasã, fundutoasã); pãduri di chinj tufosh (mplinj di-alumãchi shi atsi); easti tufoasã salata; sum tufoasi (speasi, stufoasi) sufrãntseali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

veardi/vearde

veardi/vearde (veár-di) adg veardi/vearde (veár-di), verdzã (vér-dzã), verdzã (vér-dzã) – hromã tsi sh-u-adutsi cu frãndza di ponj i lilici;
(expr:
1: veardi (ca numã masculinã; sm) = hroma veardi;
2: pom veardi = pom tsi nu easti uscat, tsi bãneadzã ninga;
3: poamili suntu verdzã = poamili suntu nicoapti;
4: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
5: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: verde, înverzit}
{fr: vert, verdi, verdoyant}
{en: green, verdant}
ex: valea veardi; lãludz verdzã; cãmpul easti veardi; ponjlj-aeshti suntu verdzã, nu suntu uscats; veardili
(expr: hroma veardi) mi-arãseashti; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; suntu verdzã poamili din gãrdinã
(expr: suntu nicoapti), cã easti ninga-agonja

§ veardzã (veár-dzã) sf pl – frãndzã verdzã di zãrzãvãts shi erburi tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, spãnãts, urdzãts, lobudã, stir, frãndzã di tseapã veardi i di pangearyi, etc.), tsi s-bagã tu mãcãri i piti
{ro: verdeţuri}
{fr: légumes, herbes (comestibles)}
{en: greens, vegetables}
ex: unã pitã mash cu veardzã; apoea veardzãli

§ virdeatsã (vir-deá-tsã) sf virdets (vir-détsĭ) shi virdetsuri (vir-dé-tsurĭ) – hroma veardi tsi u-au erghili (frãndzãli di ponj, frãndzili di lilici, etc.); loc (cãmpu, pãduri, munti, etc.) pri cari crescu multi lucri verdzã (erghi, ponj cu frãndzã, zãrzãvãts, etc.); virdzãturã, prisinadã
{ro: verdeaţă}
{fr: verdure}
{en: greenness}
ex: tu alti locuri cu virdets; shedz tu virdeatsã

§ virdzãturã (vir-dzã-tú-rã) sf virdzãturi (vir-dzã-túrĭ) – (unã cu virdeatsã)

§ virdzari/virdzare (vir-dzá-ri) sf virdzãri (vir-dzắrĭ) – pitã di veardzã; vãrdzari
{ro: plăcintă cu verdeţuri}
{fr: galette avec des légumes comme poireau, orties, radiaires, courges, etc.}
{en: Aromanian pie made with greens}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn