DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

vipirã

vipirã (ví-pi-rã) sf vipiri/vipire (ví-pi-ri) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã (tsi poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: vipirã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}

§ nvipiredz (nvi-pi-rédzŭ) (mi) vb I nvipirai (nvi-pi-ráĭ), nvipiram (nvi-pi-rámŭ), nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirari/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) – mi fac arãu (l-fac arãu pri cariva) ca unã vipirã; mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti multu tsiva; shirpichedz, nshirpichedz, nipãrtichedz
{ro: (se) înrăi ca o viperă}
{fr: rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: embitter, make (himself or someone else) mean}
ex: inima ts-u nvipirarã (tsi-u nshirpicarã; tsi-u lãirã, tsi-u featsirã arauã, tsi-u nvirinarã)

§ nvipirat (nvi-pi-rátŭ) adg nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirats (nvi-pi-rátsĭ), nvipirati/nvipirate (nvi-pi-rá-ti) – tsi easti arãu ca unã vipirã; tsi ari lãitã, tsi s-ari faptã (ari faptã pri cariva) s-hibã arãu; shirpicat, nshirpicat, nipãrticat
{ro: înrăit ca o viperă}
{fr: rendu méchant comme une vipère; méchant}
{en: embittered, made mean; mean}
ex: soacra-ts easti nvipiratã (arauã ca unã vipirã); nvipirata di (araua) muljari

§ nvipira-ri/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) sf nvipirãri (nvi-pi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nvipireadzã; shirpicari, nshirpicari, nipãrticari
{ro: acţiunea de a (se) înrăi ca o viperă; înrăire}
{fr: action de rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: action of embittering, of making (himself or someone else) mean}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã