DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aush

aush (a-úshĭŭ) sm aush (a-úshĭ) shi aushanj (a-ú-shĭanjĭ) –
1: om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu peri), behlu, bitãrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleacã, pljacã, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot;
2: strãaush, strãush, straush, pap, pap-aush, strãpap, stripãrinti, strãpãrinti;
(expr:
1: aush ca Dumnidzã; aush tsi lu-agãrshi moartea; aush tsi lu-agãrshi Dumnidzã = om multu aush;
2: aushlji vor pãni moali = aushlji vor feati tiniri)
{ro: bătrân, vechi, strămoş}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; aïeul, ancêtre}
{en: old one, ancient; ancestor, forefather}
ex: tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); un aush cu percea lungã; aushlu nã fatsi mari tinjii; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; aush, aush ca Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, cã dzãtseai cã lu-agãrshi Dumnidzã
(expr: multu aush); aush, di cãndu bãneadzã sh-moartea lu-agãrshi
(expr: multu aush); aushlu-i sturlu a casãljei; du-ti la pap-aushlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioacã-aush cu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armãn, di iu aushlj-a (strãaushlj-a) noshtri s-fitarã; aushlji vor pãni moali
(expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju

§ aushescu1 (a-u-shĭés-cu) vb IV aushii (a-u-shíĭ), ausham (a-u-shĭámŭ), aushitã (a-u-shí-tã), aushiri/aushire (a-u-shí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-agiumshu aush; (trã unã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã s-tsã fats lucrul, icã ishirã alti hãlãts noi cama buni); nj-algheashti perlu, alghescu, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu, mushescu (tri muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: tini aushish (mbitãrnish), Gardani; amãndoilji aushim (nã featsim aushanj); nu-arãdi di aush, cã sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljorlu; cum lu nvitsã Hristolu pãnã aushi; si-lj hibã agiutor, cã de! avea aushitã sh-nãsã

§ aushit (a-u-shítŭ) adg aushitã (a-u-shí-tã), aushits (a-u-shítsĭ), aushiti/aushite (a-u-shí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; tsi ari perlji alghi (di-aushatic); alghit (perlu), anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit, mushitã (trã muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãeatcu

bãeatcu (bã-ĭát-cu) adg bãeatcã (bã-ĭát-cã), bãeattsi (bã-ĭát-tsi), bãeattsi/bãeattse (bã-ĭát-tsi) – tsi nu easti proaspit; tsi easti veclju, tricut; bãeati
{ro: care nu este proaspăt}
{fr: qui n’est pas frais}
{en: that is not fresh}
ex: carni bãeatcã (veaclji)

§ bãeati/bãeate (bã-ĭá-ti) adg (m, f) pl(?) – (unã cu bãeatcu)
ex: pãni uscatã, bãeati (veaclji); nu nj-armãnea bãeati (nvicljatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãtãljusescu2

bãtãljusescu2 (bã-tã-ljĭu-sés-cu) vb IV bãtãljusii (bã-tã-ljĭu-síĭ), bãtãljuseam (bã-tã-ljĭu-seámŭ), bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtã-ljusiri/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã vãrã hãlati) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bunã ca ma ninti (nu mata easti bunã tra s-tsã fats lucrul, ishirã hãlãts ma nali sh-cama buni, etc.); mbitãrnescu, aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvicljescu, vicljescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old}
ex: bãtãljusi (nviclje, nu mata easti la modã) aestã lugurii

§ bãtãljusit2 (bã-tã-ljĭu-sítŭ) adg bãtãljusitã (bã-tã-ljĭu-sí-tã), bãtãljusits (bã-tã-ljĭu-sítsĭ), bãtãljusiti/bãtãljusite (bã-tã-ljĭu-sí-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari faptã veclju; mbitãrnit, aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit
{ro: îmbătrânit, învechit}
{fr: vieilli, invétéré, devenu vieux, devenu suranné}
{en: that became old or outdated}

§ bãtãljusiri2/bãtãljusire (bã-tã-ljĭu-sí-ri) sf bãtãljusiri (bã-tã-ljĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aushashti (tsiva si nvicljashti); mbitãrniri, aushiri, mushiri (trã muljeri), alghiri, anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri
{ro: acţiunea de a îmbătrâni, de a se învechi; îmbătrânire, învechire}
{fr: action de vieillir, de devenir vieux, de devenir suranné, de tomber en désuétude}
{en: action of geting old, of getting outdated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitãrnu

bitãrnu (bi-tắr-nu) sm, sf, adg bitãrnã (bi-tắr-nã), bitãrnji (bi-tắr-nji), bitãrni/bitãrne (bi-tắr-ni) – (om i lucru) tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati, icã nu mata easti bun ca ma ninti); aush, mosh, behlu, burhonj, pleacã, pljacã, alghit (tu peri), veclju, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot
{ro: bătrân, vechi}
{fr: vieux, vieil, vieillard, ancien}
{en: old, ancient}
ex: easti om bitãrnu (aush) tora; shideam sum aumbra-a arburilui bitãrnu; carnea-aestã fu di vãrnã oai bitãrnã

§ bitãrneatsã (bi-tãr-neá-tsã) sf bitãrnets (bi-tãr-nétsĭ) – catastisea tu cari s-aflã omlu cãndu aushashti; harea tsi-l fatsi pri om (lucru) tra s-hibã bitãrnu; aushatic, aushami; yiramati
{ro: bătrâneţe}
{fr: vieillesse}
{en: old age}
ex: bitãrneatsa easti multu greauã

§ bitrãn (bi-trắnŭ) sm, sf, adg bitrãnã (bi-trắ-nã), bitrãnj (bi-trắnjĭ), bitrãni/bitrãne (bi-trắ-ni) – (unã cu bitãrnu)
ex: tsi-ts fatsi bitrãna (moasha)?; easti bitrãn (aush), poati s-aibã 60 di anj

§ mbitãrnescu (mbi-tãr-nés-cu) vb IV mbitãrnii (mbi-tãr-níĭ), mbitãrneam (mbi-tãr-neámŭ), mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrniri/mbitãrnire (mbi-tãr-ní-ri) – (trã oaminj) nj-tricurã anjlji sh-aushii; (trã un lucru) tricurã anjlji sh-nu mata easti sh-ahãntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun tra s-tsã fats huzmetea cu el, icã ishirã alti lucri noi cama buni); aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvi-cljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu, bãtãljusescu
{ro: îmbătrâni, (se) învechi}
{fr: avancer en âge, vieillir, devenir vieux, devenir suranné}
{en: get old, get outdated}
ex: featili va s-nã mbitãrneascã acasã; ca cãnili tsi mbitãrneashti di leani

§ mbi-tãrnit (mbi-tãr-nítŭ) adg mbitãrnitã (mbi-tãr-ní-tã), mbitãrnits (mbi-tãr-nítsĭ), mbitãrniti/mbitãrnite (mbi-tãr-ní-ti) – tsi easti tricut tu anj; tsi ari aushitã, tsi s-ari faptã veclju; aushit, mushitã (trã muljeri), alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit, bãtãljusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuruchi/ciuruche

ciuruchi/ciuruche (cĭu-rú-chi) sf ciuruchi (cĭu-rúchĭ) – catasta-sea tu cari s-aflã un lucru tsi ari putridzãtã (ari aludzãtã, s-ari aspartã, etc.); lugurii tsi easti putridã (aspartã, aludzãtã, etc.); ciuruclichi, putridzãnji, putridzãmi, putriganj, gãnji, trãhlã, smac
{ro: putreziciune, descompunere}
{fr: pourriture, corruption}
{en: rot, decay}

§ ciuruclichi/ciurucliche (cĭu-ru-clí-chi) sf ciuru-clichi (cĭu-ru-clíchĭ) – lugurii (carni, lemnu, cheali, etc.) tsi s-ari aspartã (ari putridzãtã, ari ciurutipsitã, etc.); ciuruchi, putridzãnji, putriganj, gãnji, smac
{ro: putregai, materie descompusă}
{fr: pourriture, matière décomposée}
{en: rot, decay}
ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea moartã, perlji tsi cad) s-curã

§ ciuruc (cĭu-rúcŭ) adg ciurucã (cĭu-rú-cã), ciuruts (cĭu-rútsĭ), adg ciurutsi/ciu-rutse (cĭu-rú-tsi) – tsi easti putrid (aspartu, aludzãt, etc.); shupliv, putrid, putridzãt
{ro: putred, stricat, descompus}
{fr: pourri, décomposé}
{en: rotten, decayed, decomposed}

§ ciurutipsescu (cĭu-ru-tip-sés-cu) vb IV ciurutipsii (cĭu-ru-tip-síĭ), ciurutipseam (cĭu-ru-tip-seámŭ), ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsiri/ciu-rutipsire (cĭu-ru-tip-sí-ri) – cher unã parti (i tuti) hãrli tsi am (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi pãtsãi tu banã, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi trec; mi-aspargu, putridzãscu, etc.
{ro: degenera, putrezi, (se) strica}
{fr: dégénérer, pourrir, gâter}
{en: degenerate, rot, spoil}
ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsirã (s-asparsirã) sh-prãvdzãli

§ ciurutipsit (cĭu-ru-tip-sítŭ) adg ciurutipsitã (cĭu-ru-tip-sí-tã), ciurutipsits (cĭu-ru-tip-sítsĭ), ciurutipsiti/ciurutipsite (cĭu-ru-tip-sí-ti) – tsi ari chirutã hãrli tsi ari di itia-a atsilor pãtsãti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljatã i aspartã cu anjlji tsi tricurã; ciuruc
{ro: degenerat, putrezit, stricat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrdai/mãrdae

mãrdai/mãrdae (mãr-dá-i) sf mãrdãi (mãr-dắi) – pãrmãtii tsi armãni nivindutã di itia cã ari unã cusuri, s-ari nvicljatã icã lj-ari tricutã chirolu (moda); mãrdari; (fig:
1: mãrdai = slãbintsã, cusuri, smãrdã, catmeri, mãhãnã; expr:
2: nu-nj da di mãrdai = nu da di mini aclo iu am slãbintsã; nu mi-agudea aclo iu mi doari)
{ro: marda}
{fr: marchandise dépréciée}
{en: old or faulty merchandise}
ex: vindi mãrdãi (pãrmãtii veaclji sh-cari nu mata easti sh-ahãntu bunã); tuti mãrdãili (pãrmãtiili cu cusuri) a njia-nj li deadi; lj-aflash mãrdaea (fig: slãbintsa); ari nã mãrdai (fig: cusuri)

§ mãrdari/mãrdare (mãr-dá-ri) sf mãrdãri(?) (mãr-dắrĭ) – (unã cu mãrdai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Matã

Matã (Má-tã) – numã tsi s-da a unei mulã i oai tsi easti niheamã ca aroshi deavãrliga di oclji
{ro: nume dat unei oai sau catâră care este cam roşie împrejurul ochilor}
{fr: nom donné à un mulet ou à une brebis qui est un peu rouge autour des yeux}
{en: name given to a mule or a sheep that is a little red around their eyes}
ex: sãmarlu a Matãljei s-avea nvicljatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veclju1

veclju1 (vé-cljĭu) adg veaclji/veaclje (veá-clji), veclji (vé-clji), veclji (vé-clji) – tsi easti di multu chiro; tsi nu easti nou; tsi nu easti bun (cã lj-ari tricutã chirolu sh-ari alti lucri nali, ma buni, tsi ishirã); vlechi, aush, behlu, bitãrnu, burhonj
{ro: vechi}
{fr: ancien, vieux}
{en: old}
ex: hiu multu veclju (aush); s-adarã cu stranji veclji, tiptili, shi tradzi la tatã-su; suntu veclji stranjli-aesti, nu li poartã; oaspi veclju (di multu chiro), cãni veclju (bitãrnu, aush); mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju (bitãrnu); la vecljul a lor hãngi (hãngilu tsi eara n hoarã di multu chiro); pradz veclji nu trec (paradz di-aoa sh-un chiro; paradz tsi l-ari tricutã chirolu sh-nu mata suntu bunj); easi nãpoi ãn cali ca-aush veclju (bitãrnu); om aush, barber veclju (di multu chiro); pãnã si s-curã urutetsli dit adeturli veclji (di-aoa sh-un chiro) a oaminjlor; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã

§ vlechi (vléchĭŭ) adj vlechi/vleche (vlé-chi), vlechi (vléchĭ), vlechi/vleche (vléchĭ) – (unã cu veclju1)
ex: tãmbarea vlechi (veaclji)

§ vicljiturã (vi-clji-tú-rã) sf vicljituri (vi-clji-túrĭ) – lucrul tsi s-ari faptã (icã easti) veclju
{ro: vechitură}
{fr: vieillerie}
{en: old stuff, old thing}

§ strãveclju (strã-vé-cljĭu) adg strãvea-clji/strãveaclje (strã-veá-clji), strãveclji (strã-vé-clji), strãveclji (strã-vé-clji) – tsi easti multu veclju; (lucru) tsi lj-ari tricutã di multu chirolu
{ro: străvechi}
{fr: très ancien, archi-vieux}
{en: very old}
ex: aesti suntu adets strãveclji alãsati di aushatic

§ viclji-mi/vicljime (vi-cljí-mi) sf vicljinj (vi-cljínjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã veclju; aushatic
{ro: vechime}
{fr: vétusté}
{en: decay, decrepitude}

§ vicljedz (vi-cljĭédzŭ) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – trec anjlji sh-mi fac veclju (sh-nu mata escu sh-ahãntu bun, icã nu escu dip bun, ca ma ninti); aushescu, vicljescu, nvicljescu, nvicljedz, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn