DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aflu

aflu (á-flu) (mi) vb I aflai (a-fláĭ), aflam (a-flámŭ), aflatã (a-flá-tã), aflari/aflare (a-flá-ri) –
1: dau di cariva i tsiva (cã-l caftu maxus icã tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrãdisescu, dau di, cad pri, etc.;
2: ljau di hãbari, ãnvets, etc.;
3: andãmusescu, astalj, mi-adun, stãvrusescu, dau di, etc.;
4: mi-amintu, mi fac, nascu, afet; etc.
(expr:
1: mi aflu (tu-un loc) = escu, hiu (tu-un loc;
2: u aflu cu cali = minduescu cã easti ghini; ljau apofasi; etc.;
3: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac;
4: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea)
{ro: afla; găsi; descoperi; întâlni; naşte}
{fr: trouver; découvrir; apprendre; rencontrer; naître}
{en: find; discover; learn; meet; be born}
ex: mi-aflam (earam) tu gãrdinã cãndu vinjish; acumpãrai aestã lugurii tra si s-aflã (s-hibã, s-u am) n casã; aflai unã fluearã bunã; avea aflatã nã leshi shi nu shtea cum s-u mpartã; cãtã iu s-aflã (easti, cadi) hoara-a voastrã?; diunãoarã mi-aflai (s-tihisi s-mi ved) anvãrligat di tuti pãrtsãli; di-auã pãnã n cuprii nu aflji (ugrãdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrãdisescu) caljlji; aflai (nvitsai) unã hãbari bunã; aflai cã fudzish; aflãm (nvitsãm) cã ti ljirtarã; s-au aflatã (andãmusitã) pri cali; tini ti-aflash (amintash) earna; nji s-aflã (nji s-amintã) un ficior; vã bag a treilor cãti nã angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats
(expr: s-u dizligats); tuts u-aflarã cu cali
(expr: apufãsirã, minduirã cã easti ma ghini) si s-mutã; nu u-aflãm cu cali
(expr: nu pistipsim cã easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidzã s-u aflã!
(expr: s-lu pidipseascã Dumnidzãlu!)

§ aflat (a-flátŭ) adg aflatã (a-flá-tã), aflats (a-flátsĭ), aflati/aflate (a-flá-ti) – tsi easti ugrãdisit, cãdzut, nvitsat, loat di hãbari, andãmusit, astãljat, adunat, stãvrusit, amintat, etc.
{ro: aflat; găsit; descoperit; întâlnit; născut}
{fr: trouvé; découvert; appris; rencontré; né}
{en: found; discovered; learned; met; been born}
ex: nãs easti aflat (amintat prit cãljuri, nu-ari cãtãndii); nãs easti aflat, cupilci arcat la-arãu; om aflat (dishteptu), ma fãrã cãsmeti

§ aflari/aflare (a-flá-ri) sf aflãri (a-flắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un aflã tsiva; ugrãdisiri, nvitsari, loari di hãbari, andãmusiri, astãljari, adunari cu, stãvrusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

batã2

batã2 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – loc (padi) tsi s-aflã ma nghios di locurli di deavãrliga (di mãguli, di muntsã, etc.); loc (padi) tsi easti-anvãrligat di locuri ma-analti (ca muntsã, dzenj, ohturi, etc.); hambilumã, vali, sudã
{ro: depresiune geografică}
{fr: depression géographique, plaine entourée de collines ou de montagnes}
{en: plain surrounded by mountains}
ex: bata di Doljanj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cale

cale (ca-lé) sm caledz (ca-lédzĭ) – loc (casã, culã, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã, cãndu loclu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; culã, castru, cãstrii, tsitati, grãditã
{ro: fortăreaţă, fort}
{fr: forteresse, citadelle}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: aspardzi cale (castru) tra s-facã hale

§ culã2 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – (unã cu cale)
ex: shapti dzãli s-bãturã dit culã (cale, castru) cu hãznji di trei ori ma multsã; casa-aestã canda easti culã (cale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrlig

cãrlig (cãr-lígŭ) sn cãrlidzi/cãrlidze (cãr-lí-dzi) –
1: hãlati njicã di her i cilechi, lungã shi suptsãri, nduplicatã tu-un capit tra s-poatã si sã spindzurã lucri (cãrnuri) di ea icã si s-acatsã lucri (peshtsã, cicioari di oi) cu ea, icã sã mpliteascã (faneli, pãrpodz), etc.; cãrligar, cinghelj, cinghilac;
2: lemnu lungu sh-suptsãri (puljan, pulean) cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca un cicior di oai, unã pampurachi) di diparti shi s-li tradz cãtrã tini; cljoagã, cãngichi, cangi;
3: unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrligar, cinghilac; (fig: cãrlig = dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã; brãtsat; expr:
2: sh-cu cãrliglu s-ti ntreghi = s-ti mindueshti ghini, “sã zburãshti sh-cu cãrliglu” nãinti ca s-ljai unã apofasi)
{ro: cârlig; cange, caţă; cârlig de croşetat}
{fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des bas}
{en: hook; shepherd’s crook; crochet-hook}
ex: pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpiltiri); picurar cu cãrlig (cãrlibanã); sh-fatsi crutsea, lja un cãrlig; loai cãrliglu (cãngichea) cu tãmbarea; mash cãrlidzili (cãngichili) nã-avem; li bãgã oili nãinti cu cãrliglu shi nchisi cãtrã n hoarã-lj; ãlj fatsi aushlu unã cu cãrliglu pristi zvercã; lutseafirli s-avea anãltsatã trei cãrlidzi (fig: cãt trei brãtsati) sti tser; aspindzurã carnea di cãrlig; cu cãrlidzli mplitim pãrpodz; dã-nj cãrlidzili (cinghilatsili) di mplãtiri; a bãrbatslor lã si bagã shi cãrliglu (cãngi-chea, cãrlibana) tu groapã

§ cãrlibanã (cãr-li-bá-nã) sf cãrlibãnj (cãr-li-bắnjĭ) – cumatã di lemnu i di her cari s-adavgã la caplu di nsus a cãrliglui cu cari picurarlu acatsã ciciorlu-a oailjei s-u tragã cãtrã el; clici
{ro: un fel de caţă aromânească}
{fr: sorte de houlette aroumaine}
{en: kind of Aromanian shepherd’s crook}

§ cinghelj (cin-ghĭéljĭŭ) sn cingheali/cingheale (cin-ghĭá-li) –
1: cãrlig trã spindzurari carni; unã soi di ac lungu shi suptsãri (fãrã guvã sh-cu caplu nduplicat ca un cãrlig) cu cari sã mpliteashti lãna i bumbaclu tra si s-facã faneli, pãrpodz, etc.; cãrlig, cãrligar, cinghilac, cenghiu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

castru

castru (cás-tru) sn castri/castre (cás-tri) – loc (casã, culã, cale, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã cãndu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; cãstrii, cale, tsitati, grãditã;
(expr: cu castrul = agioc di ficiurits)
{ro: fortăreaţă, fort, cetate}
{fr: forteresse, citadelle, camp, campement}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: tsitati cu castru (cu stiznj-analti sh-vãrtoasi); castrul (calelu) easti pri dzeanã; castrili a ljei; easti-anvãrligat cãsãbãlu cu castri; mi-alinai pãnã la castru (stizma-a calelui); u tsãnea feata ncljisã tu-un castru (cale); njitslji s-agiuca n cali cu castrul
(expr: un agioc di ficiurits)

§ cãstrii/cãstrie (cãs-trí-i) sf cãstrii (cãs-tríĭ) – (unã cu castru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

climã2

climã2 (clí-mã) sf climati/climate (clí-ma-ti) –
1: arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã);
2: unã soi di brats suptsãri, moali sh-multu lungu, tsi easi dit unã plantã (ca, bunãoarã, ayita di-ayinji), cu cari planta s-acatsã i sã ngãrlimã di alti planti i lucri (ca pari, sturi, dãrmi, etc.) tra si sta mproastã; climatã, luzincã, ayitã, yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã; curpan, curpin, scrupen
{ro: viţă de vie}
{fr: (cep de vigne, sarment}
{en: vine}

§ climatã (clí-ma-tã) sf climati/climate (clí-ma-ti) [pistipsim cã singularlu “climatã” yini di la pluralu “climati”, a singularlui “climã” di ma nsus] – (unã cu climã2)

§ climãtsidã (cli-mã-tsí-dã) sf climãtsidi/climãtside (cli-mã-tsí-di) – ayitã uscatã
{ro: viţă de vie uscată}
{fr: sarment de vigne séché}
{en: dead vine}

§ climãtãryeauã (cli-mã-tãr-yĭá-ŭã) sf climãtãryei (cli-mã-tãr-yĭeĭ) –
1: numã tsi s-da la ndoi arburits cu truplu subtsãri tsi sã ngãrlimã di alti planti limnoasi (ca, bunãoarã, ayita, clima, etc.) tra si sta mproastã;
2: numã tsi s-da la ndauã turlii di planti tsi s-trag azvarna shi si ngãrlimã, cu frãndzã compusi sh-lilici mãri, albi-viniti, adunati tu arapuni;
3: unã soi di brats suptsãri, moali sh-multu lungu, tsi easi dit unã plantã (ca, bunãoarã, ayita di-ayinji), cu cari planta s-acatsã i sã ngãrlimã di alti planti i lucri (ca pari, sturi, dãrmi, etc.) tra si sta mproastã;
4: lucrul (multi ori ca unã soi di cubei) pri cari s-ari ascãlnatã (acãtsatã, anvãrligatã) unã plantã cu curpani; climãturyeauã, climãtureauã, clivãtãreauã; climã, climatã, luzincã, ayitã, yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti; curpan, curpin, scrupen
{ro: curpen, boltă de viţă}
{fr: sarment, treille}
{en: tendril, climbing vine, vine arbour}

§ climãtãreauã (cli-mã-tã-reá-ŭã) sf climãtãrei (cli-mã-tã-reĭ) – (unã cu climãtãryeauã)

§ clivãtãreauã (cli-vã-tã-reá-ŭã) sf clivãtãrei (cli-vã-tã-réĭ) – (unã cu climãtãryeauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn