DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acoapir

acoapir (a-cŭá-pirŭ) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-ríĭ), acupiream (a-cu-pi-reámŭ), acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupiriri/acupirire (a-cu-pi-rí-ri) – aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-veadã tsi easti (s-lu apãr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu;
(expr:
1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-veadã icã s-nu si zburascã di-un lucru slab tsi lu-am faptã;
2: acoapir foclu = lu-astingu foclu (tu chirolu veclju, tu muntsã, tra si s-astingã foclu, s-acupirea cu loc!);
3: lu-acupirim = arcãm loc pristi mortu; lu ngrupãm)
{ro: acoperi}
{fr: couvrir, cacher, enterrer}
{en: cover, hide, bury}
ex: s-acupiri cu bidenea, cu sarica; acoapirã-ti cu cupãranlu; sfrãntsealili lj-acoapirã bratsãli; acupirits-vã cã da ploai; acoapirã (nvilea cu loc, astindzi) foclu; acoapirã-mi di furlichi
(expr: s-nu dzãtsets a vãrnui, s-ascundets furlichea tsi-am faptã); lu-acupirirã
(expr: lu ngruparã) sum chin

§ acupirit1 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupirite (a-cu-pi-rí-ti) – cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, ascumtu, ngrupat
{ro: acoperit}
{fr: couvert, caché}
{en: covered, hidden}
ex: cheptul acupirit (mplin) di peri

§ acupiriri/acu-pirire (a-cu-pi-rí-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu acoapirã tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari
{ro: acţiunea de a acoperi; acoperire}
{fr: action de couvrir}
{en: action of covering}

§ acupirit2 (a-cu-pi-rítŭ) adg acupiritã (a-cu-pi-rí-tã), acupirits (a-cu-pi-rítsĭ), acupiriti/acupitite (a-cu-pi-rí-ti) – tsi ascundi simtsãmintili dealihea tsi li-ari shi spuni altili minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fãts-fãts, cãrbuni nvilit, pãndzã cu dauã fãts, etc.
{ro: ipocrit}
{fr: hypocrite}
{en: hypocrite}
ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om acupirit (ascumtu) easti!

§ neacupirit1 (nea-cu-pi-rítŭ) adg neacupiritã (nea-cu-pi-rí-tã), neacupirits (nea-cu-pi-rítsĭ), neacupiriti/neacu-pirite (nea-cu-pi-rí-ti) – cari nu-ari tsiva pristi el tra s-lu-ascundã; ninvilit, neascumtu, ningrupat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anvãlescu

anvãlescu (an-vã-lés-cu) (mi) vb IV anvãlii (an-vã-líĭ), anvãleam (an-vã-leámŭ), anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) – acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvãrtescu un lucru cu tsiva (unã carti, vilendzã, etc.); anvãrlighedz (ntsircljedz) unã hoarã (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvãlescu, nvilescu, anvãrtescu, nvãrtescu, acoapir; (fig:
1: anvãlescu = fur, spãstrescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; expr:
2: anvãlescu casa = acoapir casa cu-unã citii; lj-bag citia-a unei casã;
3: cãrbuni anvãlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dzãtsi unã sh-fatsi altã)
{ro: înveli, acoperi, încercui}
{fr: couvrir, envelopper, cerner}
{en: cover, wrap up, surround}
ex: lu-anvãli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj mi-anvãleashti (mi-acoapirã, mi-anvãrteashti, mi nfashi tu tsiva); anvãlea-mi (acoapirã-mi) ghini; anvãlea (anvãrtea-li, acoapirã-li cu tsiva, cãpãchili di la) aestã carti; u-anvãlit
(expr: u-acupirit cu citii) casa?; lu-anvãlim
(expr: l-furãm) di la hani

§ anvãlit (an-vã-lítŭ) adg anvãlitã (an-vã-lí-tã), anvãlits (an-vã-lítsĭ), anvãliti/anvãlite (an-vã-lí-ti) – tsi easti acupirit di tsiva i anvãrtit tu tsiva; anvilit, nvãlit, nvilit, anvãrtit, nvãrtit, acupirit
{ro: învelit, acoperit, încercuit}
{fr: couvert, enveloppé, cerné}
{en: covered, wrapped up, surrounded}
ex: easti cãrbuni-anvãlit
(expr: easti om ascumtu, ipucrit)

§ anvãliri/anvãlire (an-vã-lí-ri) sf anvãliri (an-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãleashti tsiva; anvãliturã, anviliri, nvãliri, nviliri, anvãrtiri, nvãrtiri, acupiriri
{ro: acţiunea de a înveli, de a acoperi, de a încercui; învelire, acoperire, încercuire}
{fr: action de couvrir, d’envelopper, de cerner}
{en: action of covering, of wrapping up, of surrounding}
ex: cu anvãlirea (ntsircljarea) tsi lã featsirã

§ anvilescu (an-vi-lés-cu) (mi) vb IV anvilii (an-vi-líĭ), anvileam (an-vi-leámŭ), anvilitã (an-vi-lí-tã), anviliri/anvilire (an-vi-lí-ri) – (unã cu anvãlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hic

hic (hícŭ) sm hits (hítsĭ) – pom tsi creashti tu locurli ma caldi (ca atseali dit Machidunii, bunãoarã), cu frãndzã mãri, palmati (ca palma di om), cu lilicea ncljisã tu-unã soi di anvãliturã tsi si ngroashi ma nãpoi shi s-fatsi yimishi tsi undzeashti niheamã tu videari cu gortsul, cãrnoasã, dultsi, multu nostimã tu mãcari
{ro: smochin}
{fr: figuier}
{en: fig-tree}
ex: iu agiumsi, ndzãreashti un hic; nu dutsi ma nclo multu shi da di un altu hic; hiclu nã featsi estan multi hitsi; hiclu dit gãrdina-a bisearicãljei s-uscã

§ hicã (hí-cã) sf hitsi/hitse (hí-tsi) – yimisha faptã di pomlu hic, cu coaja veardi icã vinitã (cãndu-i ghini coaptã), cu multi simintsã njits nuntru, cãrnoasã shi dultsi, multu nostimã tu mãcari, proaspitã i uscatã (fig:
1: hicã = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di muljari, tsi u-aleadzi di bãrbat, pri iu s-chishi muljarea sh-prit cari intrã simintsa-a bãrbatlui tu truplu a muljariljei tra s-lji facã njitslji; chizdã, pici, hearhicã, herhicã, hearhirã, herhirã, hearhitã; expr:
2: cadz, hicã s-ti mãc; ashteptu s-nji cadã hica n gurã = voi s-li aflu tuti lucrili etimi, adrati, fãrã lucru; ashteptu (sã-nj si da) n gurã; ashteptu pãnea n gurã; ashteptu sã-nj si da tuti lucrili fãrã tra s-fac tsiva trã eali)
{ro: smochină}
{fr: figue}
{en: fig}
ex: cãt ascãpitã nã hicã di la hiclu aestu; mi dush s-acumpru hitsi uscati; ari mãcatã singur, un bair di hitsi; imnã cu cioaritslji ca hitsi; alagã dupã hicã (fig: muljari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oasã

oasã (ŭá-sã) sf oasi/oase (ŭá-si) – partea dit unã yimishi a unui pom, di-aradã tu mesi, cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; partea di nãuntru di la nãscãnti fructi, cu anvãliturã limnoasã, tu cari s-aflã simintsa; os, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã, puponj
{ro: săm-bure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: nu tsãni oasa (sãmburile) di cireashi n gurã, ta s-nu tsiva di u-ascapits fãrã s-vrei

§ os2 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) – (unã cu oasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrpoashi/sãrpoashe

sãrpoashi/sãrpoashe (sãr-pŭá-shi) sf sãrpoashi/sãpoashe (sãr-pŭá-shi) – lucru cu cari si-anvileashti un lucru (omlu); lucru cu cari omlu sh-acoapirã caplu; acupirãmintu, anvãliturã, anvãlitoari, capelã, cãciulã, cuvertã
{ro: învelitoare}
{fr: couverture; couvre-chef}
{en: covering, cover, hatgear}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã