{ro: apă}
{fr: eau}
{en: water}
ex: unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); apa di fãntãnã nu s-alãceashti; dã-nj nã chicã di-apã; tricum nã apã mari (fig: amari; arãu mari); moashi di atseali tsi tsãn apili
(expr: moashi gioanã, mãyistrã); apa mintitã
(expr: apã alãcitã) cuciubi adutsi; apa totna s-toarnã iu lj-eara cupanja veaclji; nchisirã ntr-apã la arãu
(expr: dusirã s-lja apã di la-arãu); nj-yini apa-atsea minuta
(expr: nj-yini s-mi chish); cari va sã-sh facã apa?
(expr: si s-chishi?); armasi sã-sh facã apa
(expr: sã s-chishi); sh-fãtsea feata apa
(expr: s-chisha feata); vã fãtsets apa minutã
(expr: vã chishats); easti apã di lituryii
(expr: easti fãrã stepsu); lji nvitsai apili
(expr: huili); muljarea ts-lja apa
(expr: tsã nveatsã huili) sh-deapoea ti ncalicã; adrash guvã tu-apã
(expr: nu-adrash tsiva dip); avea faptã nã guvã ntr-apã
(expr: nu-avea faptã tsiva dip); apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; di apã tsi doarmi s-tsã hibã fricã; apa, foclu sh-muljarea nu-au pisti; apa stãtutã amputi; apa pãnã nu s-alãceashti nu s-limpidzashti; asudai sum limbã

§ apshoarã (ap-shĭŭá-rã) sf apshoari/apshoare (ap-shĭŭá-ri) – apã putsãnã, apã njicã; (fig: apshoarã = mãcari cu multã dzamã apãtoasã)
{ro: apă puţină}
{fr: eau (en petite quantité)}
{en: water (in small amounts)}

§ apãtos (a-pã-tósŭ) adg apãtoasã (a-pã-tŭá-sã), apãtosh (a-pã-tóshĭ), apãtoasi/apãtoase (a-pã-tŭá-si) – tsi ari (multã) apã; tsi easti ca apa; tsi easti mplin cu apã; tsi easti moali ca apa; tsi sh-u-adutsi cu apa; tsi ari dzamã multã, easti dzãmos; apãtios, apos, vlãngos, vãltos, nutios
{ro: apos}
{fr: aqueux}
{en: watery}
ex: locuri apãtoasi; ghelã apãtoasã (cu dzamã multã); fãtsesh aloatlu apãtos (cu apã multã, moali); loclu apãtos (vlãngos, vãltos) nu-i bun trã casã

§ apãtios (a-pã-ti-ósŭ) adg apãtioasã (a-pã-ti-ŭá-sã), apãtiosh (a-pã-ti-óshĭ), apãtioa-si/apãtioase (a-pã-ti-ŭá-si) – (unã cu apãtos)
ex: pirde apãtios di pi oclji

§ apos (a-pósŭ) adg apoasã (a-pŭá-sã), aposh (a-póshĭ), apoasi/apoase (a-pŭá-si) – (unã cu apãtos)

§ apãtusescu (a-pã-tu-sés-cu) (mi) vb IV apãtusii (a-pã-tu-síĭ), apãtuseam (a-pã-tu-seámŭ), apãtusitã (a-pã-tu-sí-tã), apãtusiri/apãtusire (a-pã-tu-sí-ri) – umplu di apã; lj-adavgu apã (ma multã) sh-u fac luguria ma moali (unã mãcari ma dzãmoasã); l-fac apãtos; l-molj tu apã
{ro: umple cu apă; deveni apos}
{fr: remplir d’eau; devenir aqueux; rendre mou, s’amollir}
{en: fill with water; become watery; become soft}
ex: truplu nji s-apãtusi (nj-si featsi ma moali, ma molav)

§ apãtusit (a-pã-tu-sítŭ) adg apãtusitã (a-pã-tu-sí-tã), apãtusits (a-pã-tu-sítsĭ), apãtusiti/apãtusite (a-pã-tu-sí-ti) – tsi easti umplut cu apã; tsi-lj s-ari adãvgatã apã sh-faptã moali; tsi s-featsi apãtos
{ro: umplut cu apă, apos}
{fr: rempli d’eau; aqueux; mou, amolli}
{en: filled with water; watery; soft}

§ apãtusiri/apãtusire (a-pã-tu-sí-ri) sf apãtusiri (a-pã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-umpli cu apã, lji s-ari adãvgatã apã shi faptu moali
{ro: acţiunea de a umple cu apă; de a deveni apos}
{fr: action de remplir d’eau; de devenir aqueux; de rendre mou, de s’amollir}
{en: action of filling with water; of becoming watery; of becoming soft}

§ mulashcu (mu-lásh-cu) adg mulashcã (mu-lásh-cã), mulashchi (mu-lásh-chi), mulashchi/mulashche (mu-lásh-chi) – (unã cu molav)
ex: ari ficior mulashcu (moali, imir, dobru)

§ mulatic (mu-lá-ticŭ) adg mulaticã (mu-lá-ti-cã), mulatits (mu-lá-titsĭ), mulatitsi/mulatitse (mu-lá-ti-tsi) – (unã cu molav)
ex: easti mulatic (moali, molav), nu fatsi

§ molj1 (móljĭŭ) (mi) vb I muljai (mu-ljĭáĭ), muljam (mu-ljĭámŭ), muljatã (mu-ljĭá-tã), muljari/mu-ljare (mu-ljĭá-ri) –
1: fac un lucru s-hibã (cama) moali (cu udarea-a lui);
2: bag un lucru tu apã tra si s-facã moali; (stranjili) li bag tu apã ninti di-aspilarea-a lor; ud, crihtescu
(expr:
1: s-moalji (chirolu) = si ncãldzashti;
2: inima-nj si moalji = mi fac ma bun, mi ndultsescu;
3: l-molj tu 99 di buei = l-fac arizilji;
4: lj-molj oasili (di bãteari, di shcop, di chiutecã, etc.) = l-bat sãnãtos, lj-frãngu oasili di bãteari, di shcop, di chiutecã, etc.)
{ro: muia}
{fr: amollir, tremper; s’attendrir}
{en: wet, soak; soften (heart)}
ex: muljats-lji (bãgats-lji si s-udã) tu apã-aratsi; s-moalji carnea ma s-shadã tru apã; mi mulje (udã) pãnã la cheali; s-mulje loclu cu ploaea aestã; lji mulje oasili di chiutecã
(expr: l-bãtu vãrtos, lj-freadzi oasili di bãteari); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u featsi tutã arizilji); tu bitisita-a Shcurtlui avea muljatã
(expr: chirolu s-avea ndultsitã, ncãldzãtã); mi muljai di apã (mi udai, mi feci moali); sh-mulje (sh-bãgã) coada tu untulemnu; lã si mulje
(expr: ndultsi) inima-a arachilor; easti cu inati, nu s-moalji
(expr: nu sã mbuneadzã, nu-lj treatsi inatea)

§ muljat (mu-ljĭátŭ) adg muljatã (mu-ljĭá-tã), muljats (mu-ljĭátsĭ), muljati/muljate (mu-ljĭá-ti) – tsi s-ari faptã ma moali (di udari, di bãgari tu apã, etc.); tsi-i faptu muceali; udat
{ro: muiat}
{fr: amolli, trempé; radouci, attendri}
{en: wet, soaked; softened (heart)}
ex: stranjili-lj suntu muljati (udi); di-l fatsi drac muljat; tuti lj-eara muljati (udati) di ploai

§ muljari2/muljare (mu-ljĭá-ri) sf muljeri (mu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-moalji un lucru; udari
{ro: acţiunea de a muia; (în)muiere}
{fr: action d’amollir, de tremper; de radoucir, de s’attendrir}
{en: wet, soak; soften (heart)}
ex: lãna va muljari; fui ti pãtigiuni la muljarea (arcarea tu apã) a crutsiljei

§ molj2 (móljĭŭ) invar – ud multu di multu; amolj, muceali, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: hii udã molj (muceali); vinjim udz molj (muceali) di ploi

§ amolj (a-móljĭŭ) invar – (unã cu molj2)
(expr: bag pãputsãli amolj = mi ndreg s-fug, s-u-angan cãtsaua lishor);
ex: cãpitãnjlu ud amolj (muceali) di lãcrinj; bag stranjili amolj (si s-moalji tra s-easã ma lishor murdãria tu-aspilari); tu tsintsili di Yinar, noaptea, carcandzalji bagã tsãruhili amolj
(expr: sã ndreg s-fugã-alantã dzuã, si s-facã afanj); amoljlu (atsel tsi easti ud) di ploai nu s-aspari

§ muljiturã (mu-lji-tú-rã) sf muljituri (mu-lji-túrĭ) –
1: lugurii (ca apa, ceaea, supa, sãndzili, dzama di limonji, etc.) tsi nu poati si sta fãrã-andoapir, singurã tu-un loc, ma curã cãtã nghios; lugurii cari nu ari unã formã maxutarcã a ljei ma lja forma-a vaslui iu s-aflã bãgatã; mãcari tsi easti moali, cu multã dzamã;
2: chiro moali, nutios, cu pluinj; muinã, muhladã, udalj
{ro: lichid; vreme moale}
{fr: liquid (thé, soupe, jus, bouillon, etc.); mouillure, temps humide}
{en: liquid; wet weather}
ex: ceai icã itsido muljiturã; afoarã easti muljiturã (nutii, chiro nutios, udalj)

§ dizmolj (diz-móljĭŭ) (mi) vb I dizmuljai (diz-mu-ljĭáĭ), dizmuljam (diz-mu-ljĭámŭ), dizmuljatã (diz-mu-ljĭá-tã), dizmulja-ri/dizmuljare (diz-mu-ljĭá-ri) – bag un lucru tu-unã muljiturã (apã) tra si s-moalji; bag un lucru tu-unã muljiturã tra si s-tucheascã, si s-facã unã cu ea
{ro: înmuia; dizolva}
{fr: mouiller, tremper; dissoudre}
{en: immerse (in to a liquid); dissolve}
ex: dizmoalji boea tu apã; s-dizmuljarã ghini curãili cã shidzurã tutã noaptea tu puscã

§ dizmuljat (diz-mu-ljĭátŭ) adg dizmuljatã (diz-mu-ljĭá-tã), dizmuljats (diz-mu-ljĭátsĭ), dizmuljati/dizmuljate (diz-mu-ljĭá-ti) – tsi easti bãgat tu-unã muljiturã tra si s-moalji icã si s-tucheascã
{ro: înmuiat; dizolvat}
{fr: mouillé, trempé; dissous}
{en: immersed (in to a liquid); dissolved}

§ dizmuljari/dizmuljare (diz-mu-ljĭá-ri) sf dizmuljeri (diz-mu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizmuljat
{ro: acţiunea de a înmuia; de a dizolva}
{fr: action de mouiller, de tremper; de dissoudre}
{en: action of immersing (in to a liquid); of dissolving}

{en: made moldy; mildew}
ex: fãntãna cu pãeata muhlidzãtã

§ muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) sf muhlidzãri (muh-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru acatsã muhlã
{ro: acţiunea de a mucegăi; mucegăire}
{fr: action de chancir, de moisir}
{en: action of making something moldy; of mildewing}

§ muhladã (muh-lá-dã) sf muhlãdz (muh-lắdzĭ) – chiro nutios sh-multi ori cu negurã; chiro ma dultsi, ma cãlduros shi nutios tsi yini multi ori earna dupã neauã shi ngljets; muinã
{ro: moină}
{fr: temps lâche, temps mou}
{en: warm and humid weather, thaw}
ex: dupã arcoari, ea-u sh-muhlada (muina, chirolu muhlid)

§ muinã (mu-í-nã) sf muinj (mu-ínjĭ) – (unã cu muhladã)
ex: tsãnets-vã frats, cã yin pluinj, cã suntu slots, cã sun muinj (muhlãdz)

{ro: jilăvit}
{fr: rendu umide, humecté, moiti}
{en: humidified}

§ nutsi-ri/nutsire (nu-tsí-ri) sf nutsiri (nu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-nutseashti
{ro: acţiunea de a jilăvi}
{fr: action de rendre umide, de moitir}
{en: action of humidifying}

(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna
(expr: furã tut tsi veadi); lja-ts tãmbarea cã va sets
(expr: va tsã hibã arcoari); easti arcoari, sicãm
(expr: nã easti multã arcoari)

§ sicat (si-cátŭ) adg sicatã (si-cá-tã), sicats (si-cátsĭ), sicati/sicate (si-cá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã tsi u-avea un lucru (cu gulirea, curarea, hirbearea, zvinturarea, etc. a lui); uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit;
(expr:
1: sicat = tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc.; sãcat, olug, ulog, dãmlusit, chicutat)
{ro: secat, uscat}
{fr: asséché, séché, rendu sec, épuisé, tari; infirme, paralysé}
{en: dried, withered, drained}
ex: ponjlji tuts eara sicats (uscats); leamni sicati (uscati); frãndzãli cad unã cãti unã sicati (uscati); puljlu lj-ascãpã dit mãnã shi azbuirã pi merlu atsel sicatlu; ponjlji tuts eara sicats, fãrã frãndzã; ficiorlji vinjirã acasã sicats
(expr: pitrumtsã di-arcoari); eara sicat di cicioari
(expr: nu putea s-imnã); muts, orghi shi sicats
(expr: agudits di chicutã i cari nu-avea vãr mãdular); easti sicat
(expr: dãmlusit) di mãnã; li ari sicati
(expr: dãmlusiti) mãnjli?

§ sicari/sicare (si-cá-ri) sf sicãri (si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu seacã tsiva; uscari, astrãchiri, astãrchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a seca, de a usca; secare, uscare}
{fr: action d’assécher, de (se) sécher, de rendre sec, d’épuiser, de tarir; desséchement}
{en: action of drying, of withering, of draining}
ex: di la sicarea-a fãntãnjlor bem apã scoasã dit puts

§ seatsitã (seá-tsi-tã) sf seatsiti/seatsite (seá-tsi-ti) – chiro cãndu nu da dip ploai (loclu armãni uscat shi virdetsurli nu-au apa tsi lã lipseashti tra s-creascã shi s-bãneadzã); sicãturã, xeri, uscãciuni, uscãtici, uscãtish
{ro: secetă}
{fr: sécheresse, siccité}
{en: dryness, drought}
ex: cãndu eara seatsitã udam cãmpul cu a meali lãcrinj

§ sicãturã (si-cã-tú-rã) sf sicãturi (si-cã-túrĭ) – (unã cu seatsitã)

ex: yinlu tsi biui easti niudat
(expr: nu-lj s-ari adãvgatã apã, easti nipãtidzat)

§ niudari/niudare (ni-u-dá-ri) sf niudãri (ni-u-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-udã; nimuljari, nipruscuchiri, nipruscutiri
{ro: acţiunea de a nu uda; de a nu stropi}
{fr: action de ne pas mouiller; de ne pas arroser}
{en: action of not wetting, of not soaking; of not sprinkling}

§ ud2 (údŭ) adg udã (ú-dã), udz (údzĭ), udi/ude (ú-di) – tsi easti pitrumtu di apã (i altã muljiturã); tsi easti adrat muceali di ploai; tsi easti (udat, pruscutit) cu apã; udat, muceali, umid;
(expr:
1: ud muceali = multu ud;
2: udlu (udatlu, muntili) di ploai nu s-aspari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri)
{ro: ud, umid}
{fr: mouillé, humide}
{en: wet, humid}
ex: tãmbarea-i udã; hiu ud muceali
(expr: multu ud); loclu easti nica ud di ploaea tsi deadi; ni uda (ni-atsea udatã), ni uscata

§ ud3 (údŭ) sm fãrã pl – muljitura dit truplu-a omlui tsi easti adunatã di buburets (riniclji), easti pitricutã tu fuscã sh-di-aclo scoasã nafoarã ca chishat; apã minutã, apã, chishat
{ro: urină}
{fr: urine}
{en: urine}
ex: nu poati si sh-facã udlu (si sh-facã apa, si s-chishi)

§ udalj (u-dáljĭŭ) sn udalji/udalje (u-dá-lji) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ud; loc (lucru) tsi easti ud (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.) shi nu s-ari ninga uscatã; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; igrasii, nutii, umiditati, vlagã, vlãngã; muinã, muhladã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: cãroarea usca udaljlu (igrasia, nutia); la udalj (chiro cu ploai, muinã) sh-la uscãciuni

§ udãturã (u-dã-tú-rã) sf udãturi (u-dã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-udã; ashi cum easti un lucru ud (cu igrasii, nutios) tsi nu s-ari ninga uscatã; loc tsi easti ud; chiro tsi easti ud (nutios)
{ro: udătură}
{fr: mouillure}
{en: damping, wetting}
ex: cara s-bãgã pi udãturã (chiro, loc cu igrasii), arãtsi sh-tora easti niputut